„Noi nu vom renunţa la formula „ocupaţie sovietică”
Astăzi la Mangalia, în cadrul întrunirii organizaţiilor româneşti din întreaga lume, a avut loc o sesiune privind problemele predării istoriei în instituţiile de învăţământ din R.Moldova.
Istoricul Igor Şarov a prezentat audienţei câteva situaţii privind predarea istoriei în R.Moldova, inclusiv actele secrete elaborate de către liderii comunişti din ultimii ani prin care se programa crearea unor facultăţi de istorie care ar educa „statalişti” şi ar interzice predarea istoriei românilor.
Istoricul Gheorghe Palade a declarat că dificultăţile predării istoriei în R.Moldova rezidă şi din imposibilitatea de a radia imediat persoanele incompetente din sistem. Totuşi, predarea sistematică a adevărului istoric, şi introducerea în manualele de istorie a datelor actuale privind crimele comunismului, ar fi o soluţie. „Noi nu vom renunţa la termenii de „ocupaţie sovietică” şi „crimele comunismului”, a declarat Palade, prezentând cifre ale crimelor neelucidate până în prezent în manualele de istorie: sute de oameni împuşcaţi în primele zile ale ocupaţiei Basarabiei, sute de mii de persoane deportate, mii de oameni decedaţi din cauza foametei organizate.
Eugen Ursu, preşedintele Asociaţiei „Syllabus”, a declarat că la moment este foarte oportună discutarea curiculei pe domeniul educaţiei istorice în R.Moldova şi România, un schimb academic la acest capitol având loc deja. „Următorul pas ar fi unificarea curiculei şi chiar recunoaşterea reciprocă a diplomelor de studii, ceea ce ar constitui un mare avantaj pentru absolvenţii isntituţiilor de învăţământ superior”.
Eugenia Marin, profesoară de limbă română prezentă la simpozion, a explicat că situaţia identitatră a românilor din R.Moldova este încă foarte complicată, aducând exemple despre copiii care au fost victime ale intoxicării cu lecţii istorice false. „La rcensământul populaţiei, persoana care a venit să ne documenteze nu dorea să scrie „român” în formular. Soţul meu, Gheorghe Marin i-a dat pixul operatorului şi a insistat să scrie că suntem români”, acesta a fost unul din exemplele privind opunerea autorităţilor de stat de a recunoaşte liber identitatea românilor basarabeni. „Ne-am trezit că suntem diasporă, o minoritate, în ţara noastră, în casa noastră” a conchis Eugenia Marin, în timp ce lucrările simpozionului au fost în permanenţă sonorizate cu melodiile Doinei şi a le lui Ion Aldea-Teodorovici.
