Principală  —  Ediţia PRINT  —  Ştiri vechi   —   «Nivelul sărăciei în Moldova rămâne…

«Nivelul sărăciei în Moldova rămâne la fel de înalt»

Procesul de tranziţie cu care s-a confruntat Republica Moldova, în ultimii 20 de ani, a creat atât oportunităţi, cât şi provocări pentru populaţia ţării.

Dar aceste oportunităţi adesea au implicat şi costuri sociale enorme, ale căror efecte pot fi resimţite şi astăzi, cum ar fi reducerea veniturilor reale ale populaţiei şi explozia sărăciei în zonele rurale, creşterea şomajului, intensificarea proceselor de migraţie, precum şi capacitatea redusă a sistemului de protecţie socială de a răspunde provocărilor sociale.

Aceasta este una dintre principalele constatări ale Raportului Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011 „Republica Moldova – de la excluziune socială la o dezvoltare umană incluzivă”, lansat astăzi de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova.

Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011 „Republica Moldova – de la excluziune socială la o dezvoltare umană incluzivă” abordează rădăcinile excluziunii sociale, identifică grupurile vulnerabile şi excluse social şi oferă recomandări necesare pentru eliminarea obstacolelor în incluziunea socială pentru toţi.

„Atunci când oamenii sunt excluşi de la participarea deplină în cadrul societății, apar consecinţe directe asupra dezvoltării umane. Aştept cu nerăbdare ca acest Raport să genereze polemici pe marginea subiectului excluziunii sociale şi dezvoltării umane, rolului autorităților și populației în abordarea acestor probleme şi recomandările de politici propuse”, declară Kaarina Immonen, Reprezentant Permanent al PNUD şi Coordonator Rezident al ONU, în Prefaţa la acest Raport Naţional.

Raportul abordează problema excluziunii sociale din perspectiva dezvoltării umane şi identifică factorii determinanţi ai acesteia:

Mecanisme slabe de susţinere instituţională. Instituţiile ar putea fi inadecvate sau de calitate joasă, fiind astfel incapabile să creeze oportunităţi pentru cei vulnerabili la excluziune socială.

Cadrul legal discriminatoriu sau inadecvat în implementare. Legislaţia imperfectă poate agrava excluziunea unor grupuri sociale. Deseori, la baza excluziunii sociale stau reguli şi comportamente care discriminează, direct sau indirect, unele grupuri faţă de altele.

Obstacolele politice şi instituţionale. Instituţiile sau organizaţiile publice pot contribui la excluziunea socială prin lipsa înţelegerii dinamicii vulnerabilităţii şi printr-o reflectare necorespunzătoare a necesităţilor grupurilor excluse social în procesele politice.

Valori sociale şi practici culturale discriminatorii. Există mai multe mecanisme ale excluziunii: comunităţile etnice minoritare deseori nu au acces la oportunităţile de educaţie disponibile altor grupuri şi nu au posibilitate de a excela în mediul academic sau în lumea profesională, unele grupuri pot fi supuse discriminării pe piaţa forţei de muncă sau în alte sectoare, din cauza limbii vorbite sau a culorii pielii.

· Excluziunea cauzată de factori de ordin geografic – unele zone îndepărtate sau mai puţin populate, de exemplu, pot avea o infrastructură socială subdezvoltată, compromiţând sistemul public de livrare de servicii, care nu satisface necesitățile sociale care, în mod normal, sunt satisfăcute în alte comunităţi.

 Acest raport are un caracter unic prin faptul că abordează excluziunea socială dintr-o perspectivă multidisciplinară şi multidimensională, vizând asemenea domenii ale excluziunii precum cel economic, social, politic şi cultural. Raportul susţine ideea că incluziunea socială necesită abordări integrate, care vizează, simultan, toate dimensiunile excluziunii. Pentru a obţine o societate incluzivă, raportul înaintează un set de recomandări care ar putea spori oportunităţile de incluziune socială: un angajament politic sporit, o capacitate instituţională consolidată, o capacitate de angajare a forţei de muncă îmbunătăţită şi oportunităţi lărgite de angajare, o atenţie concentrată asupra zonelor rurale, un sistem de învăţământ orientat spre viitor, servicii de sănătate accesibile, un sistem de asistență şi protecţie socială îmbunătățit şi un sistem politic mai incluziv.

„În pofida creşterii economice înregistrate în Republica Moldova, în ultimii ani, nivelul de sărăcie rămâne la fel de înalt, iar realizările economice obţinute nu aduc, neapărat, beneficii tuturor cetăţenilor”, declară Vice-Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale si Familiei, Sergiu Sainciuc, în cadrul prezentării Raportului, care a reunit reprezentanţi ai guvernului, societăţii civile, organizaţiilor internaţionale şi ai comisiei de experţi. „Cercetarea fenomenului excluziunii sociale oferită în Raport, va contribui la formarea politicilor orientate spre realizarea incluziunii sociale în ţara noastră”, a declarat Vice Ministrul Sergiu Sainciuc.

Raportul a fost elaborat de către o echipă de consultanţi naţionali şi internaţionali cu experienţă vastă în diferite domenii legate de dezvoltarea umană şi excluziunea socială şi a beneficiat de know-how internaţional și consultări intense cu părţile interesate. Grupul de audiență, pentru care a fost elaborat acest raport, include factorii de decizie politică la nivel naţional, regional şi local, societatea civilă şi mediul academic, finanţatorii şi furnizorii de asistenţă tehnică, precum și publicul larg.

 Comunicat PNUD