Miliardari care îşi trag averile din afaceri ilegale
Bill Gates şi Warren Buffett au convins recent 40 de miliardari să-şi doneze jumătate de avere în scopuri caritabile. Nu însă toţi bogaţii planetei îşi doresc să salveze lumea sau să ofere o mână de ajutor unui semen. Unii dintre ei stau pe un munte de bani obţinuţi prin trafic de droguri sau armament şi se ascund de ani buni de zile de autorităţi, potrivit Foreign Policy, scrie Adevărul.
Joaquín Guzmán Loera, Mexic. Avere estimată: un miliard de dolari
Joaquín Guzmán Loera este cel mai vânat om din Mexic şi cel de-al doilea „rege al drogurilor” care a intrat în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume (primul a fost columbianul Pablo Escobar, în 1989). De la evadarea sa dintr-o închisoare de maximă securitate, în 2001, cartelul de droguri pe care îl conduce şi-a extins operaţiunile. Acum despre cartelul Sinaloa se spune că învârte afaceri de 20 de miliarde de dolari.
În ciuda recompenselor de milioane de dolari puse pe capul lui şi a apariţiilor extravagante, ca în 2007 la o nuntă cu sute de invitaţi, Guzmán a scăpat până acum justiţiei. De altfel, acesta s-a lăudat de-a lungul timpului că are la degetul mic înalţi politicieni şi reprezentanţi al legii. Potrivit propriei declaraţii, plăteşte lunar mită în valoare de 5 milioane de dolari.
Dawood Ibrahim, India/Pakistan. Avere estimată: 6-7 miliarde dolari
Ibrahim este liderul unei organizaţii numite „D-Company” asociată cu atacurile teroriste din Mumbai din 1993, în urma cărora peste 200 de persoane au fost ucise. Organizaţia are ca obiectiv declarat protejarea musulmanilor indieni indiferent de mijloacele folosite şi este considerată de agenţiile de informaţii internaţionale drept o grupare teroristă.
Ibrahim este asociat şi cu naşterea grupării militare pakistaneze Lashkar-e-Taiba, despre care se presupune că se află în spatele atacurilor asupra unor hoteluri din Mumbai din 2008. India a cerut extrădarea sa, însă, fără mare succes. A investit masiv atât în India, cât şi în Pakistan, prin crearea unor firme legale, şi este printre un important producător la Bollywood.
Oleg Deripaska, Rusia. Avere estimată: 10.7 miliarde dolari
Deripaska este unul dintre îmbogăţiţii Rusiei de imediat după destrămarea URSS-ului. În 1991, Oleg Deripaska era un student de 23 de ani. Trei ani mai târziu, după o serie de manevre investiţionale şi profitând de privatizările din industria metalurgică, ducea lupta finală pentru preluarea unei importante uzine metalurgice din Siberia, al cărei patron a încercat chiar să-l asasineze cu o grenadă.
Nici Deripaska nu era străin de utilizarea forţei pentru preluarea puterii asupra diverselor companii. Rusal, compania pe care o conduce, a devenit în 2008 cel mai mare producător de aluminiu din lume, ir Deripaska, cel mai bogat om al Rusiei.
A investit masiv şi în asigurări, energie electrică şi producţia de maşini.
SUA i-a interzis în 2006 să pună piciorul pe pământ american din cauza unor scandaluri de corupţie şi spălare de bani în care era implicat. Deripaska a fost anchetat şi de autorităţile britanice în dosare în care era implicat numărul 1 al Mafiei Ruseşti, Anton Malevsky. În 2008, oligarhul rus a fost implicat într-un alt scandal, de data asta politic, după ce s-a aflat că l-a distrat pe banii săi pe comisarul european pentru comerţ, Peter Mandelson, omul care decidea reducerea tarifelor la aluminiu, decizie de care beneficia direct patronul Rusal.
Familia Uzan, Turcia. Avere estimată: Circa 1,6 miliarde dolari
Averea familiei Uzan a fost construită pe finanţe şi investiţii în construcţii. În 2001 era înclusă în topul Forbes. Cem Uzan, actualul patriarh al familiei, a pus bazele primului post privat de televiziune din Turcia. În prezent se acunde în Franţa pentru a evita executarea unei pedepse cu închisoarea de 23 de ani.
La un moment dat existau peste 100 de dosare deschise în Turcia în care familia era acuzată de diverse infarcţiuni, inclusiv de spălare de bani,
Compania americană Motorola a cunoscut pe pielea ei ce înseamnă să cazi în capcana familiei Uzan, în momentul în care, încercând să pătrundă pe piaţa turcească, a plătit unei companii deţinută de familie circa 2,6 miliarde de dolari. Totul degeaba şi fără posibilitatea de a recupera măcar un cent.
Prăbuşirea clanului a fost determinată de conflictul cu premierul turc, Tayyip Erdogan. În 2004, 219 companii deţinute de familie au fost închise de autorităţi.
Allan Stanford, SUA / Antigua şi Barbuda. Avere estimată: 2,2 miliarde, în 2008
Allan Stanford a fost acuzat în 2009 de orchestrarea unui scheme fiananciare piramidale în mai bine de 140 de state.
În momentul său de vârf, Stanford Financial desfăşura operaţiuni estimate la 51 de miliarde de dolari. Un apropiat al democraţilor, Stanford a dus mult timp o viaţă plină de strălucire printre elitele politice şi economice ale societăţii americane, fiind cunoscut drept un filantrop.
Fiscul american a avut nevoie de 15 ani pentru a desluşi iţele afacerilor derulate de Stanford. În prezent acesta este în arestul autorităţilor americane şi aşteaptă sentinţa într-un proces de fraudă.
