Mai întâi Formuzal, apoi comuniştii, cer rechemarea Ambasadorului R. Moldova în România
La 1 decembrie, Partidul Regiunilor, condus de başcanul Mihail Formuzal, membru al Guvernului R. Moldova, a cerut rechemarea Ambasadorului R. Moldova în România, Iurie Reniţă. Partidul condus de Formuzal şi-a exprimat „revolta extremă faţă de comportamentul antimoldovenesc al ambasadorului Moldovei la Bucureşti, Iurie Reniţă.
Declaraţiile sunt făcute în contextul unui interviu acordat de ambasadorul Reniţă publicaţiei România Liberă. Partidul Regiunilor afirmă că diplomatul ar fi „recunoscut deschis că este adeptul unirii R. Moldova cu România, prin metoda germană.” Partidul condus de Mihail Formuzal susţine, într-o declaraţie de presă, că, prin această opinie, ambasadorul Reniţă s-ar fi exprimat în favoarea „unei posibile ratări a suveranităţii republicii noastre”.
Pe 2 decembrie, în cadrul şedinţei Parlamentului de la Chişinău, deputaţii PCRM au cerut rechemarea de la Bucureşti a ambasadorului Iurie Reniţă, explicând că PCRM „este nemulţumit de acţiunile diplomatului legate de sărbătorirea Zilei Naţionale a României”.
„Solicităm retragerea urgentă a acestui aşa-numit ambasador de la Bucureşti şi deschiderea unei anchete pentru a concrertiza politica cui o duce”, a declarat comunistul Sergiu Stati, fost ambasador al R. Moldova în Ucraina, în perioada guvernării PCRM.
Deputaţi comunişti au cerut ca ministrul de Externe, Iurie Leancă, să se prezinte în Legislativ şi să le spună dacă „toate aceste declaraţii sunt o fantezie, improvizări ale acestui om sau poziţia oficială a MAEIE”.
Şi deputaţi PCRM, la fel ca şi conducerea Partidului Regiunilor, a lui Mihail Formuzal, au calificat declaraţile ambasadorului drept „antistatale”.
Întrebat de www.romanialibera.ro dacă, în viitor, ar putea fi pusă problema reunificării, Ambasadroul Iurie Reniţă a declarat: „ Îmi vine foarte greu să vorbesc în numele generaţiilor viitoare şi nu ar fi corect să o privăm de acest drept legitim: avem acelaşi fundament istoric, cultural şi lingvistic. Sunt adeptul abordărilor în stil german – să trăim mai bine şi să punem în practică obiectivele şi proiectele comune curente, dar şi de perspectivă, inclusiv cele elucidate mai sus. În context, trebuie să recunosc că vorbesc limba română, iar părinţii mei, ambii, s-au născut români, de unde şi clarificarea de rigoare vis-à-vis de apartenenţa mea etnică”.
