(i)Responsabilitatea clasei politice pentru nefuncţionalitatea CNA şi CNI
Strucutri ale societăţii civile semnalează că clasa păolitică actuală este responsabilă de stagnarea proceselor de prevenire şi de combatere a corupţiei în R. Moldova.
„Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) sunt principalele instituţii responsabile pentru lupta cu corupţia. Politicile eficiente de combatere a corupţiei sunt imposibile fără asigurarea funcţionalităţii acestor instituţii”, se spune într-un Apel al societăţii civile, precizându-se că, în decembrie 2011, Parlamentul votase Legea CNI care prevede că aceasta va funcţiona de la 1 martie 2012. În iunie 2012, Parlamentul a numit în funcţie membrii, însă nu a desemnat preşedintele CNI.
În document se mai aminteşte că, în mai 2012, Parlamentul a adoptat Legea prin care creează CNA, de la 1 octombrie 2012, succesor de drept al CCCEC. În septembrie 2012, candidatul pentru funcția de director CNA este selectat printr-un concurs public, Parlamentul, însă, nu l-a confirmat încă în funcţie.
Semnatarii demersului, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO), Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Asociaţia pentru Democraţia Participativă (ADEPT) susţin că întreaga clasă politică – PL, PD, PLDM, împreună cu opoziţia – PCRM, deputaţii neafiliaţi şi grupurile de deputaţi sunt responsabili pentru întârzierile date şi pentru subminarea capacităţii instituţiilor statutului de a lupta împotriva corupţiei. „Nefuncţionalitatea CNA şi CNI reprezintă derogări de la planul de integrare europeană”, se spune în Apel.
„Liderul PL revendică preşedinţia CNI, insistând asupra reprezentantului său, opţiunea dată fiind dictată de interese politice şi departamentale. Unele fracţiuni şi grupuri politice din Parlament condiţionează votarea directorului CNA, încercând astfel să creeze presiuni asupra candidatului, insistând asupra numirii exponenţilor lor în conducerea CNA”, se spune în mesaj, precizându-se că se atestă situaţii grave de influenţă a politicului asupra independenţei CNA şi CNI, situaţii inadmisibile de politizare a acestor instituţii. Promisiunile de depolitizare sunt neglijate, la fel ca şi prevederile Programului de guvernare, iar obligaţiunile asumate în procesul de integrare europeană sunt compromise.
Potrivit autorilor, consecinţele adverse ale acestei tergiversări ar fi următoarele. În perioada 1-15 octombrie, de jure, CNA este împiedicat să-şi desfăşoare activităţile operative şi de investigaţie asupra infracţiunilor de corupţie. Un personal de peste 200 de colaboratori este oprit în realizarea funcţiilor sale şi această situaţie s-ar putea menţine o perioadă incertă, iar, între timp, asupra instituţiei se exercită o presiune ilegală, colaboratorii sunt aruncaţi în incertitudinea de desfăşurare a activităţii. Aproape 6 000 de zile a colaboratorilor CNA pentru combaterea corupţiei sunt irosite. Societatea, probabil, a pierdut zeci dacă nu sute de dosare de constatare a cazurilor de corupţie. Costurile directe se ridică la peste 0,2 mln. lei de pierderi, iar costurile indirecte (corupţia prevenită) se pot ridica la zeci de milioane de lei. Cel mai grav este că în această perioadă efectul de reprimare preventivă este silenţiat, fiind încurajat comportamentul coruptibil în sectoarele public şi privat.
Nefuncţionalitatea CNI, timp de peste 6 luni, are efecte adverse asupra capacităţii statului de luptă cu corupţia în sectorul public. 5 membri numiţi în funcţie şi 21 de viitori angajaţi ai CNI nu pot examina peste 20 000 de declaraţii de avere şi de interese personale ale funcţionarilor publici în anul 2012. Sute dacă nu mii de cazuri de conflicte de interese nu vor fi constatate, aducînd prejudicii enorme societăţii prin persistenţa traficului de influenţă, abuzului în serviciu, corupţiei, deciziilor în interesul personal şi politic. Întîrzierea creează un vid legal pentru obligativitatea depunerii declaraţiilor de averi, de interese personale şi de conflicte de interese pentru anul 2011 şi verificarea lor în anul 2012.
Inacţiunea sporeşte costurile şi efectele adverse pentru societate. Amploarea pericolului de corupţie nu mai poate fi tolerată. În aceste circumstanţe, politicienii care pretind agenda de integrare europeană devin ridicoli şi îşi pierd integritatea şi legitimitatea.
Semnatarii cer ca, neîntârziat, Parlamentul să accepte candidatura societăţii civile – unica candidatura selectată prin procedura competitivă şi transparentă cu o reputaţie şi calificare adecvate funcţiei date – pentru preşedinţia CNI.
Parlamentul va dispune votarea directorului selectat al CNA la prima sa şedinţa plenară. Actorii politici nu vor exercita presiuni politice şi imixtiuni în competenţa directorului CNA de a-şi alege în mod liber adjuncţii.
Procuratura va dispune investigarea potenţialelor situaţii de influenţă politică şi imixtiuni în activitatea CNI şi CNA şi va da apreciere situaţiilor rezultate în nefuncţionalitatea CNA şi CNI.
Comisia Europeană va lua atitudinea pe marginea lipsei de progres de substanţa în vederea asigurării funcţionalităţii CNA şi CNI. Asistenţa tehnică oferită R. Moldova riscă să devină nesincronizată cu parcursul reformelor şi comportamentul actorilor decizionali.
