Principală  —  Ediţia PRINT  —  Ştiri vechi   —   Învăţământul din România în noul…

Învăţământul din România în noul program de Guvernare

Creşterea performanţei sistemului românesc de învăţământ, asigurarea politicilor de echitate socială, asigurarea deprinderilor şi competenţelor care să permită dezvoltarea personală, intelectuală şi profesională din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, dar şi deschiderea sistemului de educaţie, formare profesională şi cercetare către societate, către mediul social, economic şi cultural, reprezintă principalele priorităţi ale programului de guvernare.

Alte priorităţi sunt depolitizarea sistemului şi promovarea profesioniştilor în managementul educaţional, promovarea politicilor publice bazate pe nevoile sistemului, identificate în urma unor studii şi analize, respectarea principiului autonomiei în educaţie şi a principiului responsabilităţii publice şi întărirea mecanismelor legale de funcţionare a acestor principii.

Potrivit programului de guvernare, Executivul doreşte implementarea unor programe care să permită condiţii de dezvoltare şi formare a copiilor, de la naştere şi până la majorat, pachet care va asigura asistenţa părinţilor privind creşterea nou născuţilor, condiţii de integrare a copiilor în creşe, respectiv învăţământ preşcolar, parcurgerea unui program şcolar de calitate în şcoli echipate corespunzător care să conducă la modelarea intelectuală şi profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică (în cluburi şcolare sportive) şi socio-culturală.

„Pachetul Social Garantat pentru Educaţie va fi particularizat în funcţie de o serie de elemente astfel încât să fie garantate egalitatea de şanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacităţi psiho-motorii etc”, se precizează în program.

„Modernizarea procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării, conectarea tuturor şcolilor la Internet prin conexiuni de mare viteză, dotarea bibliotecilor şcolare, inclusiv extinderea bibliotecilor virtuale, investiţii în infrastructura educaţională şi în mijloacele de învăţare dar şi realizarea unor centre educaţionale puternice, care să asigure copiilor servicii de educaţie până la nivel liceal, burse, cămin, cantină şi/sau transport zilnic (continuareaproiectului microbuzelor şcolare, iniţiat în guvernarea 2001-2004 şi menţinut de guvernarea 2005-2008), după caz, bază sportivă şi locuinţe pentru cadrele didactice”, se arată în document.
Finanţarea acestor obiective se va face în principal de la bugetul de stat, dar o bună parte a fondurilor necesare poate fi acoperită prin accesarea diferitelor programe operaţionale finanţate din fonduri structurale europene, precum şi din alte surse.
Programul mai vizează şi adaptarea curriculum-ului şcolar la dispoziţia şcolii, corelarea învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele agenţilor economici, extinderea activităţilor extraşcolare dar şi dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship şi modificarea legislaţiei muncii pentru a permite elevilor peste 16 ani şi studenţilor să lucreze pe perioada vacanţelor, în condiţiile asigurării tuturor drepturilor specifice nivelului lor de pregătire şi vârstei lor.
În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale, în următoarea decadă, Guvernul va avea în vedere asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi a limbii materne de către elevi, creşterea capacităţii de cuprindere a învăţământului în limba maternă, simultan cu sporirea calităţii sale, dar şi elaborarea manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale pentru învăţământul obligatoriu şi stimularea elaborării şi/sau traducerii de manuale pentru învăţământul secundar superior şi restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală, dezvoltarea reţelei de mediatori şcolari prin care se asigură încurajarea participării populaţiei rroma la învăţământul obligatoriu.
Totodată, programul prevede introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universităţile româneşti, stoparea procesului de pensionare accelerată şi abuzivă a personalităţilor academice şi întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului (exemplu Registrul Matricol Unic, Cadrul Naţional al Calificărilor etc.) şi de planificare strategică, pe baza datelor statistice naţionale şi internaţionale.
Potrivit programului de guvernare, se are în vedere realizarea a 50.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe până în anul 2016, revigorarea şi extinderea cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Europa (în Italia, Spania, Franţa, Portugalia şi Cipru şi în perspectivă în cât mai multe state membre) pentru elevii de cetăţenie română care învaţă în şcolile publice din statele menţionate, introducerea manualelor electronice, refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi, generalizarea programului ‘Şcoala de după şcoală’ în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, agenţi economici. Sursa> AGERPRES