În 2009, doar 24% dintre absolvenţii universităţilor au fost angajaţi în câmpul muncii

Racordarea învăţămîntului superior din Moldova la rigorile Procesului de la Bologna, problemele actuale ale domeniului, inclusiv, finanţarea, taxele de studii, taxele de cazare în căminele studenţeşti, bursele studenţilor, salarizarea cadrelor universitare, dotarea instituţiilor de învăţămînt superior etc, precum şi pregătirea specialiştilor în învăţămîntul superior şi sporirea accesului acestora pe piaţa muncii, au fost discutate pe 16 februarie la Guvern.

Premierul Vlad Filat a optat pentru acordarea unei autonomii universitare adevărate instituţiilor de învăţămînt, precizând că Guvernul va susţine în continuare sistemul educaţional, în măsura în care statul poate să-şi asume anumite obligaţiuni.

„Ne dorim un parteneriat adevărat”, a declarat Vlad Filat, menţionînd că rolul statului în relaţiile cu instituţiile de învăţămînt trebuie să se rezume la stabilirea normelor de reglementare, în condiţiile în care acestea sînt prestatoare de servicii şi au încasări de mijloace financiare. Însă, competenţa de gestionare a acestor mijloace  trebuie să revină instituţiilor respective.

Leonid Bujor, ministrul Educaţiei, a menţionat că pentru R. Moldova semnarea Declaraţiei de la Bologna a constituit o asumare liberă de responsabilităţi şi implicarea activă în procesul de reformare/modernizare a învăţămîntului superior în vederea unei convergenţe la nivel european. În acest sens, au fost implementate un set de măsuri. Totodată, urmează a fi promovate noi iniţiative în domeniul învăţămîntului, care vor spori nivelul calităţii activităţii educaţionale şi performanţele cadrelor didactice, inclusiv promovarea Codului Educaţiei, care urmează a fi aprobat pînă la 1 aprilie 2010.

Ministrul a precizat că, până în prezent, au fost confirmaţi în funcţie 4 rectori ai instituţiilor de învăţămînt superior de stat, urmând ca alţi 3 rectori să fie desemnaţi în viitorul apropiat.

În cadrul discuţiilor s-a mai menţionat că, în 2009, doar 24% dintre absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior au fost angajaţi în câmpul muncii. În mare măsură situaţia se datorează calităţii proaste a cunoştinţelor acumulate de către studenţi la facultate.
Un subiect aparte al discuţiei l-a constituit problema salarizării în domeniul învăţămîntului. În acest context, au fost înaintate propuneri pentru modificarea Legea salarizării în sectorul bugetar, în scopul ameliorării situaţiei privind condiţiile de salarizare în domeniul învăţămîntului.