Guvernul R.Moldova despre reformarea CEDO: ţinem cont de opinia societăţii civile
O delegaţie a Republicii Moldova va participa, în perioada 18-20 aprilie, la lucrările conferinţei de la Brighton, Marea Britanie, axată pe reformarea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Din delegaţie va face parte ministrul justiţiei Oleg Efrim, şeful interimar al Direcţiei agent guvernamental a aceluiaşi minister, Lilian Apostol, precum şi ambasadoarea R. Moldova pe lângă Consiliul Europei, Tatiana Pârvu.
„Poziţia Guvernului R. Moldova este una flexibilă şi susţine propunerile Curţii şi ale Consiliului Europei de consolidare a capacităţilor de supraveghere a executării hotărârilor CEDO. De asemenea, am considerat necesar să reiterăm anumite aspecte evidenţiate de către societatea civilă din Europa şi R. Moldova, care a formulat dezacorduri faţă de unele puncte din proiectul Declaraţiei de la Brighton, dar care au fost înlăturate pe parcurs. Numai cu această condiţie noi suntem de acord să contrasemnăm această Declaraţie”, a specificat Lilian Apostol.
Dezacordurile s-au axat pe includerea în textul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului a conceptului privind marja de apreciere care urmăreşte acordarea posibilităţii de a soluţiona unele probleme ce ţin de respectarea drepturilor omului de către statele parte la Convenţie.
Un alt aspect se referă la introducerea principiului subsidiarităţi care obligă statele să rezolve în mod prioritar problemele ridicate prin hotărârile Curţii Europene, dar şi să execute hotărârile Curţii.
„Deja s-a decis ca în textul Covenţiei aceste aspecte să nu fie introduse, dar se discută includerea acestora în preambulul Convenţiei”, a precizat Lilian Apostol.
Proiectul Declaraţiei de la Brighton mai mult conţine chestiuni privind oferirea unor atribuţii suplimentare Curţii în a iniţia proceduri speciale, instituirea unor noi criterii de admisibilitate a cererilor, crearea unui organ care va supraveghea implementarea reformei CEDO etc.
Declaraţia de la Brighton vizează găsirea unor consensuri între toate statele semnatare ale Convenţiei şi instituirea unui dialog mai consolidat între autorităţile naţionale şi Curtea Europeană. Declaraţia se face apel către toate autorităţile din stat ca acestea să contribuie la implementarea la nivel naţional a Convenţiei, ca nu doar Guvernul, ca putere executivă, să fie responsabil de aceasta, ci şi instanţele judiciare, Parlamentul şi administraţia publică locală, a menţionat Lilian Apostol.
Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a apreciat că poziţia Guvernului faţă de proiectul Declaraţiei de la Brighton ţine cont parţial de opinia socităţii civile. „Noi am solicitat mai multe lucruri şi câteva au fost acceptate”, a precizat Vladislav Gribincea.
Poziţia Guvernului coincide cu cea a CEDO şi ea este de a nu accepta limitarea competenţelor Curţii, însă, este examinată posibilitatea limitării termenului de adresare la CEDO de la şase la patru luni, a specificat Gribincea. „Nu suntem de acord cu reducerea cu două luni a termenului de adresare la CEDO. Considerăm că aceasta nu va contribui cu nimic la îmbunătăţirea actualului mecanism”, a menţionat preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
La moment, o persoană se poate adresa la Curtea de la Strasbourg în termen de şase luni. În caz că nu reuşeşte în acest termen, se poate expedia în acelaşi termen o cerere prin care să se solicite încă opt săptămâni pentru prezentarea cererii. Acest mecanism va funcţiona în continuare, ceea ce înseamnă că se va ajunge tot la situaţia de acum, a mai opinat Gribincea.
Poziţiile guvernelor şi, în particular, a Guvernului R. Moldova au fost expuse în cadrul etapelor preliminare de discuţii pe marginea proiectului Declaraţiei de la Brighton. La conferinţă, documentul va fi discutat în versiune finală şi se presupune că va fi semnat şi oficializat, a mai menţionat Lilian Apotol.
