Principală  —  Ediţia PRINT  —  Ştiri vechi   —   (foto) Victimele deportărilor vor lustraţie…

(foto) Victimele deportărilor vor lustraţie şi condamnări, nu doar flori şi promisiuni

Cu lumânări, cu câte o floare, un colac sau o sticlă cu vin, câteva sute de foşti deportaţi s-au adunat în dimineaţa zilei de 6 iulie la piatra comemorativă din faţa Gării feroviare din Chişinău, unde şi-au amintit de calvarul din 1949 când au fost deportaţi  în Siberia şi Kazastan.

La 6 iulie 2011, ei i-au pomenit pe cei plecaţi din viaţă, au ascultat discursurile politicienilor din AIE prezenţi la eveniment atât fizic, cât şi cu promisiuni şi au solicitat pentru a câta oară condamnarea oficială a comunismului.

Vin la Chişinău în fiecare an pentru că trebuie să luptăm împotriva crimelor pe care le-au făcut ocupanţii, comuniştii. Cum altfel? Nu a fost condamnat comunismul pentru că am fost fricoşi, cu frica în sân am trâit toţi aceşti ani şi tot cu frică trăim şi acum. Ce fel de demnitate naţională avem noi dacă nu luptăm pentru adevăr şi dacă nu suntem stăpâni la noi acasă?”, se întreabă Alexandru Avram din satul Cociulia Edineţ, care a venit la miting cu chipul lui Lenin desenat cu semnul fascismului şi cu un placat pe care scria în limba rusă, „comuniştii – cât mai departe, ocupanţii – acasă”. Bărbatul, care a fost deportat împreună cu mama şi fraţii la vârsta de doar 8 ani, îşi aminteşte că în noaptea de 6 iulie, pe la ora 3 de noapte, când soldaţii ruşi au intrat în casa lor cu armele în mâini şi i-au aruncat în camion, mama sa reuşise să ia cu ea doar icoana, pe care a ascuns-o sub pestelcă.

„Vrem legea lustraţiei. Vrem să ştim cine sunt cei care şi-au bătut joc de vieţile noastre şi să fie condamnaţi aşa cum ne-au condamnat pe noi. Să nu mai spună, că noi ştim că în acele dosare nu mai este nici un secret de stat, nu-s informaţii despre bomba atomică sau altceva”, şi-a arătat nemulţumirea Boris Vasiliev din Sărătenii Vechi, Teleneşti, care a fost deportat fiind copil, în 1941 şi în 1949.

Conform datelor Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, în Moldova mai sunt în viaţă aproximativ 8.600 de victime ale represiunilor staliniste, aceştia constituind doar 9 % din numărul tuturor deportaţilor. Acum 62 de ani la 6 iulie, ora 02.00 a început operaţiunea „IUG”/Sud care a durat până a doua zi la ora 20.00, timp în care au fost ridicate 11.293 de familii sau 35.796 de persoane – 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii.