Europa, tot mai dura cand vine vorba de imigratie
Ultimii ani au marcat o schimbare in atitudinea Europei fata de imigratie si, in contextul colapsului economic si al cresterii ratei somajului, mai multe tari membre ale Uniunii Europene au observat o legatura clara intre cresterea ratei infractionalitatii si imigratie. Drept urmare, ele au decis sa restrictioneze accesul imigrantilor in interiorul granitelor lor, comenteaza DPA, care face o retrospectiva a celor mai controversate evenimente ale anului.
Astfel, in ianuarie, dupa trei zile de proteste violente si lupte de strada, in care imigrantii africani au protestat impotriva agresarii a doi membri ai comunitatii lor, guvernul italian a decis evacuarea a aproximativ 1.000 de imigranti din Rosarno (sudul Italiei) in orasele invecinate pentru a-i proteja de atacurile rezidentilor furiosi.
Roberto Maroni, ministru de interne si membru proeminent al Ligii Nordului, a declarat ca la originea acestui conflict se afla atitudinea laxa imbratisata ani la rand de italieni fata de patrunderea neautorizata a strainilor in tara.
Confruntandu-se cu fenomenul imbatranirii demografice, Italia nu are alta solutie decat sa incurajeze imigratia pentru ca economia ei sa-si mentina competitivitatea, sustin expertii. Cu toate acestea, obtinerea de permise de munca ramane o procedura birocratica destul de complicata, nu in ultimul rand din cauza legii restrictive a imigratiei adoptate in 2002 si promovate de Liga Nordului.
In 2009, primul ministru Silvio Berlusconi a decis sa ia problema in propriile-i maini, incheind un pact controversat cu Muammar al-Ghaddafi. Acordul presupune deportarea imigrantilor prinsi pe mare in Libia.
Maroni a laudat aceasta asa-numita politica ‘defensiva’, subliniind faptul ca in decurs de un an rata imigratiei ilegale pe mare s-a redus cu 88%.
Italia si-a atras insa critica ONU, a Vaticanului si grupurilor de activisti din domeniul drepturilor omului, care au sustinut ca deportarile incalcau drepturile solicitantilor de azil, din moment ce nimeni nu se asigura daca acesti oameni indeplineau conditiile necesare pentru a cere statut de refugiati.
Politica Italiei a amplificat si situatia din Grecia, a carei granita cu Turcia este considerata a fi principalul punct de intrare pentru imigrantii ilegali in Europa. Guvernul grec, concentrat pe propriile probleme economice, a declarat ca nu se afla in pozitia de a stavili afluxul de imigranti si a propus o abordare comuna a problemei la nivel european. Executivul elen a solicitat ajutorul agentiei europene FRONTEX, care a detasat trupele Echipei de Interventie Frontaliera Rapida pe linia granitei terestre greco-turce. Drept urmare, numarul persoanelor care intrau ilegal in Grecia s-a redus cu 43%.
Pana si acele natiuni care imbratisau in mod traditional politica migratiei au devenit ezitante.
In august, decizia controversata a Frantei de a deporta zeci de persoane de etnie roma a declansat o reactie adversa din partea Romaniei.
Suedia, considerata multa vreme un refugiu al solicitantilor de azil, insista asupra impunerii unor reglementari mai stricte in privinta acordarii statutului de refugiat. Amnesty International, biserica si alti activisti si-au exprimat nemultumirea fata de aceste masuri.
Noul guvern de dreapta a propus de asemenea reducerea ajutoarelor sociale, considerata o modalitate perfecta de a-i constrange pe refugiati sa se angajeze si sa se integreze mai bine in societatea suedeza.
Intre timp, Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati a criticat politica Comisiei Suedeze pentru Imigratie de a-i repatria pe irakienii ale caror cereri de azil au fost respinse.
Cu toate acestea, alegerile din septembrie au aratat ca multi suedezi nu considera aceste masuri suficient de aspre, coalitia de centru-dreapta pierzand majoritatea in parlament in fata Partidului Democrat, sustinator al politicilor antiimigrationiste. SURSA: Agerpres
