Economia R. Moldova este în prag de faliment
Recentele date ale Biroului Naţional de Statistică privind rezultatul activităţii industriei R. Moldova denotă o prăbuşire continuă a sectorului, tocmai cu 35%. Aceasta ne confirmă o dată în plus că economia R. Moldova este defectată şi se află în pericolul grav de descreştere continuă. Tendinţa de scădere o au şi celelalte sectoare ale economiei. Investiţiile în capitalul fix au înregistrat o descreştere de 38%, sectorul construcţiilor a scăzut cu 41% . Exporturile s-au diminuat cu peste 20% şi aceasta a condus la majorarea deficitului bugetar până la 10% din PIB. Astăzi avem confirmarea crizei economice ne-recunoscută de comunişti în toamna anului 2008. De asemenea, este confirmarea doar a aparenţelor reformelor nu şi a unor reforme economice adevărate pe care comuniştii pretind să le fi implementat pe parcursul ultimilor opt ani, susţine Alexandru Oleinic, ex-deputat AMN.
Lipsa unor politici consecvente оn domeniul atragerii investiţiilor străine au plasat R. Moldova ca ţară cu cel mai mic indicator al investiţiilor străine pe cap de locuitor – 550 USD. Este de 30 ori mai puţin decât în Polonia, de 40 ori mai puţin decât în Slovacia şi de 50 ori mai puţin decât în Estonia.
Economia R. Moldova este în prag de faliment, iar „prăbuşirea ei” poate fi stopată doar prin injectarea unui flux impunător de investiţii străine. Totuşi, pentru realizarea unui asemenea salt, sunt necesare politici eficiente şi reale de stimulare a investiţiilor, ca singura şansă de relansare a economiei naţionale, susţine Alexandru Oleinic, ex-deputat AMN în Parlamentul R. Moldova.
Că aceste politici lipsesc ne arată volumul nesemnificativ al investiţiilor străine directe, care, deşi au depăşit suma de 200 mln. USD оn 2007, sunt de 45 ori mai mici decвt оn Romвnia (9 miliarde USD), la o populaţie de doar 5 ori mai mare.
Pentru ca ţara noastră să devină atractivă pentru investitori serioşi şi bine-intenţionaţi, mai оntвi, se impune semnarea acordurilor cu principalele instituţii financiare internaţionale – Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare. Mai mult, un program efectiv de colaborare pe termen lung cu Uniunea Europeană este critic.
Aplicarea politicii fiscale adecvate este de asemenea chemată să concureze la intensificarea fluxului de investiţii оn R. Moldova. Pentru creşterea productivităţii şi competitivităţii оntreprinderilor noastre avem nevoie de reutilare şi implementare de tehnologii noi. Оn acest sens, rămвn pe poziţia, pe care am promovat-o consecvent оn Parlament, că importurile de utilaje şi maşini pentru scopuri de producere trebuie scutite de TVA.
Exporturile noastre au cunoscut şi ele o evoluţie negativă. Оn perspectiva reducerii dramatice a cererii globale şi regionale, este necesar ca statul să anuleze toate interdicţiile şi reglementările restrictive care limitează exporturile, să accelereze procedura de rambursare a TVA, precum şi să se abţină de la creşterea barierelor comerciale ne-tarifare. Măsurile propuse ar spori fluxul de investiţii şi оn sectorul agricol, care suferă profund de pe urma politicilor implementate de guvernarea comunistă.
O altă problemă fundamentală este accesul limitat la credite. Pentru sectorul bancar, care este grav afectat de criza financiară globală, atragerea investiţiilor străine ar fi un colac de salvare. Majorarea fluxului de investiţii оn sistemul bancar al Republicii Moldova ar permite extinderea creditării, оn special a celei pe termen lung – 5-10 ani. Acest lucru ar fi un pas important оn direcţionarea activităţii sectorului financiar-bancar spre dezvoltarea economiei naţionale.
În condiţiile crizei financiare internaţionale, măsurile enunţate sunt absolut necesare pentru trecerea la un alt model de creştere economică, bazat pe producţie şi exporturi, cu susţinerea masivă a statului pentru producătorii autohtoni şi investitorii străini. Acest lucru este dictat nu doar de necesitatea reintegrării оn cвmpul muncii a persoanelor de peste hotare, dar şi de faptul că un produs fabricat оn Moldova aduce ţării mai multe venituri decвt cel importat.