Discriminare: Copii minorităţilor din R. Moldova, uitaţi de autorităţi
În R. Moldova, doar o mică parte dintre copiii minorităţilor naţionale au posibilitatea să studieze în limba lor maternă. Singurii favorizaţi sunt copiii de etnie rusă, şi asta pentru că sistemul de învăţământ din R. Moldova susţine principiul educaţiei monolingve, învăţământul şcolar pentru minorităţi fiind efectuat aproape exclusiv în limba rusă.
Ala Nichitcenco, consultant superior în cadrul Ministerului Educaţiei (ME), ne-a informat că în R. Moldova există 280 de şcoli cu predare în limba rusă. «Dintre ele, în 56 se învaţă limba, literatura şi istoria ucraineană, în 55 găgăuza, în 31 bulgara. Mai sunt două evreieşti şi una poloneză. Şcoli exclusive de predare în limbile minorităţilor naţionale nu există în R. Moldova. Există doar două şcoli experimentale în raioanele Râşcani şi Ocniţa, unde se studiază doar în limba ucraineană. Lecţiile de română, literatură şi istorie au loc de patru ori pe săptămână. Cred că este destul», ne-a spus Nichitcenco, atunci când am întrebat-o de ce în ţara noastră nu există şcoli exclusive cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
Sergiu Ostaf, directorul CREDO, susţine că în ţara noastră abordarea prin care se promovează o politică educaţională monolingvă, română-rusă, este una «greşită, depăşită şi care, pe lângă faptul că nu se încadrează în modelul european, este o expresie a modelului sovietic». «Pentru minorităţile naţionale ar trebui să existe politici multilingve educaţionale, în care să se reflecte şi limba oficială, dar şi cea a minorităţilor naţionale», susţine Ostaf.
Citiţi despre cum le sunt încălcate drepturile minorităţilor în articolul «Copii cu limbă împrumutată» (https://zdg.md/web/social/copii-cu-limba-imprumutata )
