Deşertul ocupă 40% din planetă. Acolo trăiesc 1 miliard de oameni uitaţi

Oamenii care locuiesc în regiunile aride, care ocupă peste 40 la sută din suprafaţa terestră a planetei noastre, sunt printre cei mai săraci din lume şi cei mai vulnerabili la foame.

Deseori, aceştia depind de terenul care este degradat şi a cărui productivitate a scăzut sub nivelul de subzistenţă. În eforturile țărilor din lume de a îndeplini Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, provocările cu care se confruntă acest „miliard uitat” de bărbaţi, femei şi copii, merită o atenţie specială.

Marcarea din acest an a Zilei Mondiale pentru combaterea deşertificării se înscrie în Anul Internaţional al pădurilor 2011, declarat de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a educa comunitatea globală cu privire la valoarea pădurilor şi a costurilor extreme sociale, economice şi de mediu în lipsa acestora. Acest efort este deosebit de relevant pentru zonele aride, unde pădurile xerofite şi tufişurile constituie baza ecosistemelor aride.

Patruzeci şi două la sută din pădurile tropicale şi subtropicale ale Pământului sunt xerofite. Gestionarea nedurabilă a terenurilor şi a agriculturii sunt o cauză semnificativă de epuizare a acestora – şi a degradării terenurilor şi a deşertificării care este o consecință inevitabilă. Din păcate, numai după ce aceste ecosisteme sunt compromise, numeroase comunităţi sau autorităţile devin pe deplin conștiente de importanţa pădurilor xerofite pentru bunăstarea şi prosperitatea societăţii.

Gestionarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor xerofite sunt esenţiale pentru combaterea deşertificării. Înverzirea continuă a Sahel-ului şi alte istorii de succes din țările lumii arată că terenurile degradate pot fi recuperate prin agricultura forestieră şi alte practici durabile. Avem nevoie să intensificăm aceste intervenţii şi să diseminăm rezultatele acestora pe scară largă.

De asemenea, este nevoie de a-i recompensa pe cei care fac zonele aride productive, astfel încât acestea să prospere, iar alţii să urmeze exemplul lor. Resursele care sunt dezvoltate în prezent în cadrul Convenţiei-cadru ONU privind schimbările climatice, cum ar fi REDD Plus şi Fondul Climatic Verde – pot parcurge un drum lung spre îmbunătăţirea rezistenţei populaţiilor din zonele aride, care sunt expuse în primul rând şi cel mai mult de schimbările climatice. Prea deseori, investiţia în zonele aride a fost văzută drept neproductivă sau riscantă, care ar constitui o oportunitate necesară pentru îmbunătăţirea bunăstării comunităţilor locale şi a economiilor naţionale. Provocarea noastră este de a schimba percepţia pieţei, astfel încât zonele uscate să nu mai fie investiţii în van.

În septembrie, Adunarea Generală se va convoca în cadrul unei reuniuni de nivel înalt privind degradarea terenurilor, deşertificarea şi seceta în ajunul sesiunii 66 a Adunării Generale. În anul următor, liderii mondiali vor participa la Rio +20, Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă. Invit guvernele şi partenerii lor să folosească aceste evenimente pentru a pune un accent mai mare pe identificarea soluţiilor la această provocare urgentă de dezvoltare durabilă.