Demolarea monumentelor de arhitectură: necunoaşterea legii sau corupţie?
Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din Moldova, Ion Ştefăniţă, a declarat marţi, la o conferinţă de presă, că, în cazul în care organele de drept se vor baza pe legislaţia în vigoare, va fi stopată demolarea monumentelor de arhitectură din Chişinău ce constituie, în prezent, obiectul unor dosare penale. Declaraţia s-a referit, în special, la examinarea, pe 11 aprilie curent, de către Curtea Supremă de Jusţie a unui recurs al locatarilor învecinaţi şi al Ministerului Culturii împotriva deciziei ce permite demolarea monumentului situat pe strada Şciusev, 52 şi construcţia unui hotel cu şase etaje.
„Dacă Curtea Supremă de Justiţie va avea pe masă legea, sper că vom avea câştig de cauză pentru acest caz”, a declarat Ion Ştefăniţă.
Avocata Violeta Gaşiţoi a menţionat în acelaşi context că, în prezent, cea mai gravă problemă care favorizează distrugerea patromoniului arhitectural este corupţia din sistemul de drept. „Cel mai grav este corupţia din sistemul de drept, pentru că orice decizie denaturată a autorităţilor publice locale se contestă în instanţa de judecată şi aceasta urmează să se expună asupra legalităţii sau ilegalităţii deciziei. Există bănuiala rezonabilă că pe unele cazuri nu poţi emite o altfel de decizie decât prevede legea şi, în cele din urmă, se ajuge la concluzia că: fie instanţa a fost coruptă, fie că nu cunoaşte legea, dar acest lucru este mai puţin probabil”, a specificat Violeta Gaşiţoi.
Avocata a apreciat că încălcările sunt similare pentru toate cauzele în care sunt implicate monumentele de importanţă naţională. „Noi vedem foarte clar că în cazurile în care se doreşte obţinerea unor permisiuni de demolare, la început, se dă un aviz negativ ca peste o anumită perioadă aceiaşi funcţionari să-şi schimbe propriile decizii şi să ofere aviz pozitiv”, a argumentat Violeta Gaşiţoi.
Cu toate acestea, de cele mai multe ori, sunt emise ordonanţe de neîncepere a urmăririi penale. „Urmărirea penală este pornită pe foarte puţine cazuri, le putem număra pe degete, în comparaţie cu ordonanţele de neîncepere a urmăririi penale”, afirmă Violeta Gaşiţoi.
Avocata şi-a exprimat bănuiala că examinarea dosarelor ce ţin de demolarea monumentelor arhitecturale este tărăgănată intenţionat. „În cazul acestui monumentului situat pe strada Şciusev 52, avizul de demolare a fost semnat în 2010 şi deja au trecut trei ani de la comiterea infracţiunii, iar, dacă mai trec doi ani, expiră termenul de prescripţie pentru atragerea la răspundere penală şi instanţa poate clasa acest dosar”, a precizat Violeta Gaşiţoi.
Ion Ştefăniţă a specificat că, în cei aproape doi ani de când şi-a început activitatea, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din Moldova a sesizat organele de drept cu privire la 32 de cazuri de încălcare a legislaţiei în acordarea permisiunii de demolare sau mutilare a patromoniului arhitectural. În 16 dintre aceste cazuri au fost emise ordonanţe de neîncepere a urmării penale, în 10 – încă nu s-a formulat un răspuns, iar trei dosare se află în proces de judecată şi alte trei procese s-au încheiat, fără a se obţine câştig de cauză.
