De ce tac autoritatile la acuzatiile de coruptie?
La 29 iulie 2012 Ziarul de Gardă împlineşte 8 ani de activitate în domeniul jurnalismului de investigaţie.În virtutea acestei experienţe, am identificat 8 probleme care afectează serios situaţia jurnalismului de investigaţie din Moldova, a căror soluţionare este prevăzută, direct sau tangenţial, în Programul de activitate al Guvernului R. Moldova pentru 2011—2014 «Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare».
Lipsa de reacţie a autorităţilor la cazuri de corupţie semnalate de presă
În atenţia Guvernului R. Moldova, Ministerului de Interne, Procuraturii Generale, CCCEC
Chiar şi în perioada comunistă, Procuratura Generală, dar şi alte instituţii ale statului, aveau obligativitatea de a reacţiona atunci când un ziar sau altă instituţie de presă făceau careva dezvăluiri despre cazuri de corupţie sau conflicte de interese. În ultimii ani, această obligativitate a fost anulată prin lege.
În aceste condiţii asistăm la scenarii păguboase de reactivitate a instituţiilor publice la dezvăluirile presei. Din păcate, la multe dintre cazurile de corupţie expuse de ZdG în ultimii ani s-a reacţionat doar dacă nişte deputaţi comunişti au solicitat în Parlament un răspuns oficial al autorităţilor sau dacă diverse componente ale Alianţei de Guvernare cereau explicaţii pentru dezvăluirile care vizau alte componente ale AIE. Mai rar s-a văzut o reacţie de bună-credinţă a instituţiilor publice, fără intenţia de răfuieli cu adversarii, ci în numele unei bune guvernări transparente.
Cerem Procuraturii Generale, Ministerului de Interne, CCCEC, Ministerului Justiţiei să ne explice pe ce cazuri elucidate în presă cu privire la corupţie sau alte interese ilegale ale demnitarilor s-au autosesizat şi cu ce au finalizat aceste cazuri.
Echipa Ziarului de Garda
