De ce sapă studenţii la Saharna?
În perioada 28 iunie – 5 august comuna Saharna Nouă, raionul Rezina găzduieşte o nouă expediţie arheologică. Potrivit lui Andrei Nicic, doctor în istorie, studenţi şi masteranzi de la Universitatea de Stat din Moldova lucrează aici în cadrul practicii de stagiu sub egida Laboratorului stiinţific de cercetări Tracologie.
Anul trecut un grup de savanţi de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a efectuat la Saharna un şir de investigaţii radiomagnetice. Actuala expediţie urmează să demonstreze datele acumulate anul trecut. Potrivit lui Nicic, în cadrul actualei expediţii s-a descoperit că cetatea Saharna Mare avea un val de întărire şi din partea prăpastiei. Acum se fac săpături concomitente pe trei şantiere: Saharna- Dealul Mănăstirii, Saharna-Mare şi Saharna-Mică. Andrei Nicic afirmă cu certitudine că la Saharna-Mare şi Saharna-Dealul Mănăstirii, cu vre-o 3 mii de ani în urmă, era o aşezare mare locuită de traci, iar prin secolele IV-III î.e.n. aici apar geto-dacii, care se aşează la Saharna-Mare.
Săpăturile din anul curent de la Saharna-Mică, ce se fac pe versantul nordic al râuleţului Saharna, au demonstrat încă o dată că aşezarea Saharna-Mică este cea mai veche din acest teritoriu şi a apărut în epoca bronzului. În opinia savantului Andrei Nicic, rezultatele expediţiei sunt de o valoare incontestabilă. Au fost descoperite diferite piese, printre cele mai valoroase fiind nasturi de bronz pentru haine şi mai cu seamă fibula de bronz celtică – schema La Pen, ceea ce demonstrează că strămoşii noştri geto-daci au avut legături comerciale cu celţii care erau negustori vestiţi.
Doctorul în istorie Andrei Nicic a remarcat că în raionul Rezina ar fi bine să aibă un muzeu în care să-şi găsească locul aceste exponate.
http://cuvintul.md/
