Curtea Consituţională: de la piknic – în Monitor
Astăzi, în Monitorul Oficial al R. Moldova este publicată hotărârea argumentată a Curţii Constituţionale (CC) pe marginea declarării neconstituţionalităţii Decretului preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, privind declararea zilei de 28 iunie drept zi a ocupaţiei sovietice şi privind oportunitatea retragerii Armatelor Federaţiei Ruse de pe teritoriul suveran al R. Moldova.
CC a decis că prin semnarea acestui decret preşedintele interimar a încălcat 7 articole din Constituţie. În special, CC menţionează că şeful statului „şi-a depăşit limitele competenţelor” şi „a ignorat principiul constituţional al separării puterii în stat”.
Totodată, CC a respins argumentele preşedintelui interimar, potrivit cărora şeful statului ar fi adoptat anterior decrete similare. Amintim că Mihai Ghimpu a exemplificat prin decizia CC din 24 ianuarie 1996, prin care a fost recunoscut drept constituţional decretul preşedintelui cu privire la instituirea sărbătorilor profesionale ale grănicerilor, lucrătorului bancar, inventatorului şi inovatorului, financiarului şi angajaţilor serviciului vamal.
CC specificat că hotărârea din 24 ianuarie nu este relevantă pentru acest dosar, justificând că ar exista diferenţe semnificative între instituirea unei sărbători profesionale şi instituirea zilelor comemorative ale unor anumite evenimente istorice care au un substrat politic şi sunt percepute în mod diferit de către membrii societăţii.
CC menţionează că în decizia din 1996 curtea stabilise că preşedintele este în drept să instituie prin decretele sale doar sărbători profesionale.
CC mai remarcă „statutul juridic diferit al preşedintelui în 1995 şi în 2010″, deoarece în anul 2000 Moldova din republică prezidenţială s-a transformat în una parlamentară. „Într-o republică prezidenţială şeful statului este ales de către cetăţeni şi, din punctul de vedere al cunoaşterii materiei de drept, se află la acelaşi nivel ca şi parlamentul, având împuterniciri largi din cauza că acestea reiese din patrea întregei naţiuni, din partea poporului. Pentru o ţară parlamentară este caracteristică alegerea şefului statului de către parlament, graţie acestui fapt, din punctul de vedere al dreptului, poziţia şefului statului este inferioară şi este supusă parlamentului”, se spune în decizie.
CC stabileşte că „preşedintele nu este în drept să semneze decrete în privinţa unor probleme care sînt obiectul unui act controversat”.
Potrivit deciziei, în cazul în care opiniile sale în anumite domenii nu se încadrează în împuternicirile prevăzute de Constituţie şi legislaţie, „preşedintele trebuie să desfăşoare consultări cu poporul”, inclusiv prin intermediul referendumului.
CC menţionează că „în decret sunt atinse şi chestiuni ce ţin de politica externă a statului”, avându-se în vedere cerinţa de „retragere de pe teritoriul R. Moldova a armamentului şi munţiilor ruse”. CC citează art. 86 din Constituţie, care explică împuternicirile şefului statului în domeniul politicii externe şi care presupun desfăşurarea de negocieri, semnarea de acte şi prezentarea acestora spre ratificare parlamentului, precum şi la acreditarea şi rechemarea diplomaţilor, la instituirea, lichidarea sau modificarea rangului misiunilor diplomatice, la acceptarea sau retragerea scrisorilor de acreditare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în Moldova.
Astfel, CC a declarat decretul neconstituţional.
