Copii din Transnistria, zilnic fac cate 30 km ca sa ajunga la scoala
Cei 200 de elevi şi 20 de profesori ai liceului cu predare în limba română „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din oraşul Grigoriopol, din Transnistria, parcurg în total 34 de kilometri zilnic, pentru a se deplasa la o şcoală din Republica Moldova, unde închiriază sălile de clasă pentru a putea învăţa şi preda în limba română. Aceasta este realitatea povestită astăzi în cadrul unei conferinţe susţinute la Cluj, de Eleonora Cercavschi (foto), directorul liceului transnistrean, scrie Ziua de Cluj.
„Scopul nostru principal este să le oferim copiilor dreptul fundamntal la învăţătură. Ceea ce mi-aş dori este îmbunătăţirea securităţii elevilor mei, o şcoală cu predare în limba română la ei în oraş, să nu fie nevoiţi să se deplaseze zilnic la o altă instituţie, o viaţă normală, lipsită de înjosiri şi respectarea drepturilor fundamentale”, a afirmat astăzi la Cluj Eleonora Cercavschi, directorul liceului cu predare în limba română „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din localitatea trabsnistriană Grigoriopol.
Instituţia de învăţământ, care are limba română ca limbă de învăţare oficială, a fost înfiinţată de în 1996, dar regimul separatist transnistrean a interzis în 2002 învăţarea în limba română. Profesorilor le-a interzis să mai predea în această limbă în orice altă loclitate din stânga Nistrului. De atunci, cei 200 de elevi ai liceului, împreună cu 20 de profesori, merg în fiecare după-masă cu patru autocare la şcoala din Doroţcaia, din Republica Moldova, a arătat Cercavschi.
La ora aceasta în Transnistria mai există alte şapte licee care folosesc limba română în procesul de educţie şi care aparţin de Ministerul Educţiei din Republica Moldova. Aici învaţă 3.000 de elevi, dar instituţiile respective sunt supuse presiunilor: „S-a încercat debranşarea şcolilor de la reţeaua electrică, de la cea de apă, sau de la încălzire”, a punctat directorul şcolii din Grigoriopol.
Fondatoare a asociaţiei „Lumina”, a pedagogilor transnistreeni, Cercavschi a subliniat procesul de rusificare intensă cu care se confruntă zona transnistriană, inclusiv prin introducerea limbii moldoveneşti, care, conform ei, nu este altceva decât „limba românească intens rusificată”.
Arestată de două ori pentru lupta ei pentru predarea limbii române în şcoli, în 1992 şi 1996, Eleonora Cercavschi a primit în 2002 distincţia Ordinul Serviciu Credincios din partea Preşedenţiei României, iar în 2008 premiul internaţional „O lecţie de democraţie”, acordat de Fundaţia Ion Raţiu din Turda, la Washington.
O realizare a ei este faptul că în 2004, Ministerul Educţaiei din Republica Moldova a acordat instituţiei din Grigoriopol denumirea de liceu, cu numele „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, cu care a funcţionat şi între 1942-1944.
Cercavaschi a susţinut astăzi la Biblioteca Central-Universitară din Cluj-Napoca o conferinţă, la invitaţia Centrului Raţiu pentru Democraţie din Turda, şi va fi prezentă la Cluj până luni.
Ovidiu Cornea, Ziua de Cluj
