Constantin Domnişor, fost comandant al grupului operativ de intervenţie şi operaţiuni speciale a Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială a MAI, despre 7 aprilie
„Pe 7 aprilie 2009. împreună cu un grup de foşti colaboratori ai MAI, ne aflam lângă cinematograful „PATRIA”. Şi nu din spusele celor mai „reprezentative şi cinstite ” canale TV, care se numesc NIT sau M-1, am auzit de cele organizate în PMAN.
Personal, aflîndu-mă în PMAN, cu ochii mei am văzut cum printre tinerii din piaţă care scandau „LIBERTATE”, din partea sediului Parlamentului spre sediul Preşidinţiei, s-a strecurat un grup format aprocsimativ din 9-11 carabinieri (militari în termen) dotaţi cu scuturi, căşti, şi bastoane.
Aceşti militari tineri au parcurs distanţa de aprocsimativ 100 m. Nimeni din cei care scandau şi strigau LIBERTATE, nu i-a atins pe acei tineri care, ajungând pe pragul Preşedinţiei, au format, ca la comandă, exerciţiul „GARD”, fără ca cineva, la acel moment, să le dea vreo comandă. Precizez că exerciţii există de mai multe feluri: „VÂRF de LANCE” , „CARAPACE” etc.
Eu, în calitate de fost comandant al grupului operativ de intervenţie şi operaţiuni speciale a Brigăzii de poliţie cu destinaţie speciale a MAI, care din 09-01-2002 pînă în 29.04.2002, împreună cu subalternii mei, am apărat Preşedinţia, de cei care „SCANDAU” „Jos comuniştii”, „Jos voronin”, „Jos papuc”, „Jos mafia”, conduşi de către „marele patriot al neamului – Roşca, m-am întrebat în glas: ce se întîmplă? Cine dintre comandanţi au ordonat să intervină aceşti copii-carabinieri nepregătiţi? Pentru viaţa lor, în caz de, Doamne fereşte. tot şirul de demnitari vor fi obligaţi să răspundă.
Cunoscînd foarte bine ce trebuie de intreprins pentru a nu permite devastarea, să spunem, a Preşedinţiei şi a Parlamentului, mi-am spus părerea, la care un fost coleg-pensionar MAI, fost collaborator al BPDS-Fulger, a spus: „Comandante, trebuie de urgenţă să dispai de aici, din PMAN. În caz contrar, vei fi arestat pentru…, marea ta atititudine faţă de Papuc, Voronin, Zubic şi alţii”.
Am rămas în PMAN. Atunci când s-a început stricarea geamurilor Preşedinţiei, carabinierii, unul câte unul, au dispărut. Mă întrebam: la a cui comandă?
Doresc personal să discut cu acei sau acel commandant care le-a ordonat acestor carabinieri să intre în mijlocul nu atât a tinerilor paşnici, care îşi cereau dreptatea, cât în mijlocul provocatorilor care puteau împinge forţa tinerilor pentru a-i nimici pe aceşti soldaţi”.
