Principală  —  Ediţia PRINT  —  Ştiri vechi   —   "Cer anularea Pactului Ribbentrop-Molotov"

„Cer anularea Pactului Ribbentrop-Molotov”

Din start, va marturisesc aprecierea aparte pe care o am pentru revistele romanesti din Basarabia, tara-sora, desi si acolo uneori pot sa apara si idiosincrasii personale. Dar stie si Grivei, vorba cuiva drag inimii mele, ca limba romana ar putea acoperi opinii neromanesti, exprimate in limba romana. Se pot imbraca tigri in blana de iepure sau niste antiromani se pot imbraca romaneste, scrie dr. Pompiliu COMSA  în Zona Interzisă.

Sigur, in grupul de prieteni pe care mi i-am facut dincolo de Prut, grup constituit sub obladuirea academicianului Constantin Gh. Marinescu, parintele meu spiritual, sunt numai scriitori si intelectuali de incredere, facand din miscarea romaneasca nu numai un obiectiv diurn, ci si un tel sufletesc. 

In Basarabia inca se scrie romaneste cu litere chirilice. Cauza este prezenta vlaguita a Romaniei aici, dar si in Bucovina de Nord si in lume. Nu avem adicatelea vana, suntem prea tranzactionisti, iar poporul e atat de lovit de mizerie, incat nu-si mai regaseste sentimentele fundamentale, recurge greu la gesturi de demnitate. 

Astea sunt chestiunile care ne costa cel mai mult. Noi nu avem o prezenta culturala, spirituala, reala, in Basarabia, desi eforturile Departamentului Moldova al Ligii Culturale din ultimii ani sunt laudabile, dar putine. In schimb, e prezenta Moscova prin marea literatura rusa, prin marile actiuni de propaganda, diverse si destepte, ale mass-mediei din Federatia Rusa. 

Si noi suntem de vina de instrainarea Basarabiei, fratilor, pentru ca nu cream unitatea spirituala romaneasca asa cum s-ar cuveni. Ar trebui sa avem carti acolo, ziare, reviste, televiziune. Statul nostru se scumpeste la tarate, ca de obicei. 

Si trebuie sa avem grija nu numai de paine, ci si de graul viitor. Oricum, daca n-as crede ca Basarabia se va intoarce acasa, n-as supravietui. De aceea cer si din acest colt de pagina anularea Tratatului Molotov-Ribbentrop si a tuturor consecintelor sale. 

E adevarat si ca multi dintre oamenii din Basarabia au trait mai bine in conditiile in care era republica sovietica decat in conditiile libertatii. Marea eroare a schimbarilor din ’89 si din anii vecini a fost ca s-au desfiintat, fara a se pune ceva in loc, pietele existente ale momentului.

Piata Uniunii Sovietice si a CAER era uriasa. Produsele erau mai ieftine acolo, basarabenii primeau la schimb tehnica de la cei din nord si alte lucruri de la gruzini, de la armeni. Nu caracterul politic il regreta basarabenii, ci consecintele economice pe care n-a stiut nimeni sa li le restituie. 

Noi am avut legaturi formidabile cu lumea a treia, uzinele noastre de tractoare, de exemplu, mergeau pentru ca mergea comertul cu lumea a treia, lume pe care Ceausescu o sprijinea politic, si atunci unele dintre exigentele comerciale scadeau si la ei, si la noi. 

Asa ca nu actuala conformatie a mentalitatii basarabene este cea mai importanta, ci fondul general, care nu poate fi falsificat. El va ramane intotdeauna apartinator de neamul romanesc. 

Dar trebuie oferite alternative pozitive. Uite sa va spun ceva, de pilda, de cele 51.000 de volume pentru galateni si basarabeni. „Cotidianul” le-a donat Bibliotecii Judetene „V.A.Urechia”, iar aceasta, prin grija profesorului doctorand Ilie Zanfir, directorul ei, presedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni, filiala municipala Galati, le-a donat mai departe, adica bibliotecilor din Cahul, Odesa, Chisinau, Ismail, dar si tuturor bibliotecilor comunale galatene, unor ONG-uri, centrelor de asistenta pentru copii si varstnici, cu dizabilitati. 

Sigur, ne amintim in aceste momente si de faptul ca o editura de prestigiu topea, acum cativa ani, cateva tone de carti pe care pretul mare le facuse inaccesibile, in loc sa le daruiasca daruitorilor. 

Se infirma vechea zicala romaneasca: „Dar din dar se face Rai”. Iata chintesenta unui gest simplu, pe care l-am consemnat in finalul acestor randuri, nu de alta dar ca sa-mi intelegeti nucleul demersului jurnalistic. Cu plecaciune,dr. Pompiliu COMSA .

www.zonainterzisa.ro