CEDO face dreptate în dosarul Piaţa Universităţii
CEDO a decis, pe 13 noiembrie, ca statul român să plătească suma de 30.000 de euro daune morale în speţa ‘Anca Mocanu şi alţii contra României’, având legătură cu manifestaţiile antiguvernamentale din iunie 1990.
Judecătorii Curţii de la Strasbourg au decis ca suma, convertită în lei, să fie plătită reclamantei Anca Mocanu de statul român în termen de trei luni din momentul în care decizia va fi definitivă, conform Articolului 44, paragraful 2, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
CEDO a decis, prin majoritate, că s-a produs o încălcare a Articolului 2 (dreptul la viaţă) al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în privinţa doamnei Anca Mocanu, care a dorit investigarea morţii soţului ei, şi că a fost violat articolul 6 alineatul 1 (dreptul la un proces corect) în privinţa Asociaţiei 21 Decembrie 1989.
Cu cinci voturi la două s-a decis că nu a fost violat articolul 3 (interzicerea torturii, a tratamentelor inumane şi degradante) în ce-l priveşte pe domnul Mihai Stoica.
Verdictul a fost dat de judecători din Andora, Olanda, Armenia, Slovacia, Letonia, Spania şi un judecător ad-hoc din România, Florin Streteanu.
Cazul se referă la înăbuşirea de către autorităţile române a demonstraţiilor care au avut loc în iunie 1990 la Bucureşti. Reclamanţii au invocat durata şi lipsa de eficienţă a investigaţiei cauzelor care au dus la moartea soţului doamnei Anca Mocanu, relele tratamente la care a fost supus Mihai Stoica şi devastarea sediului Asociatiei 21 Decembrie, al cărei preşedinte este Teodor Mărieş, arată CEDO.
Pasivitatea domnului Mihai Stoica în a-şi susţine statutul de victimă timp de 11 ani au determinat Curtea să nu constate o încălcare a articolului 3 al Convenţiei, arată CEDO.
În acest caz au existat patru reclamaţi: Anca Mocanu, Mihai Stoica, Teodor Mărieş şi Asociaţia 21Decembrie, condusă de cel din urma. Faptele analizate s-au produs în timpul demonstraţiilor din iunie 1990 din Bucuresti, care au dus la ocuparea timp de câteva săptămâni a Pieţei Universităţii de către cei care protestau impotriva regimului. Pe 13 iunie 1990, poliţia şi jandarmeria au intervenit şi au arestat numeroşi demonstranţi, inclusiv pe Teodor Mărieş, care a fosr arestat, ameninţat şi lovit, înainte de a fi eliberat.
Represiunea a dus la sporirea intensităţii protestelor impotriva forţelor de securitate, iar, ca reacţie, au fost mobilizaţi muncitorii, pe post de întăriri. Ei au atacat în mod brutal demonstranţii şi studenţii, care au fosr predaţi politiei. Demonstraţiile s-a intensificat după-amiaza, în special in jurul Televiziunii, Ministerului de Interne şi a Pieţei Universităţii. Armata a fost trimisă în zonele cele mai sensibile, iar din interiorul Ministerului de Interne au fost trase focuri de armă, care l-au lovit în cap pe Velicu-Valentin Mocanu.
Mihai Stoica, care se plimba in zona Televiziunii, a fost prins, legat, bătut . El şi-a pierdut cunoştinţa şi s-a trezit a doua zi la spital.
Pe 14 iunie 1990, mii de mineri inarmati au fost mobilizati si transportatu la Bucuresti, pentru a sprijini autoritatile. Ei au fost dusi la sediile partidelor de opozitiesi ale asociatiilor precepute ca ostile autoritatilor, care au fostatacate si devastate, arată CEDO. Cei prezenti acolo au fost arestati, iar documentele confiscate.
Pe 18 iunie, Teodor Maries a fost arestat din nou si acuzat de instigare impotriva pacii. Dupa 14 zile, a fost transferat in inchisoare, pana pe 30 octombrie. Justitia l-a exonerat in februarie 1992.
Investigarea represiunii a inceput in 1990, iar dosarele ay fost trimise procurorilor militari in 1997. Investigatia a fos intrerupta din ratiuni de procedura, astfel incat in iulie 2011 cea privind moartea lui Valentin Mocanu nu era finalizata. Investigaţia privind devastarea sediului Asociatiei 21 Decembrie s-a incheiat in 2009, cu concluzia ca nu este cazul ca statul sa raspunda.
cotidianul.ro
