CEDO a decis radierea de pe rol a unei cereri a Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului
Cauza a fost iniţiată în baza plîngerii Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, depusă împotriva Republicii Moldova la 19 ianuarie 2000, prin care organizaţia reclamantă a pretins violarea Articolului 8 § 1 din Convenţie care prevede respectarea vieţii private şi de familie. Organizaţia reclamantă a susţinut în faţa Instanţei Europene, precum că cadrul normativ existent în Republica Moldova, nu oferă garanţii suficiente împotriva abuzurilor autorităţilor la aplicarea măsurilor operative de investigaţii şi acţiunilor de urmărire penală, în special în ce priveşte interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice. În fapt, nici organizaţia reclamantă, şi nici un reprezentant al acesteia nu a pretins în mod special, că convorbirile lor telefonice au fost ascultate arbitrar de autorităţile naţionale, şi nu au prezentat Curţii nici o dovadă precum că în cauza lor a avut loc vre-o ingerinţă în dreptul la viaţă privată garantat de în Convenţie.
Totuşi, Curtea Europeană a reţinut în procedura sa cererea depusă, procedînd la examinarea chestiunii cu privire la existenţa garanţiilor suficiente în cadrul legal normativ vizavi de pretinsa interceptare şi ascultare a convorbirilor telefonice.
Mai tîrziu, Curtea Europeană în aprilie 2005, a declarat admisibilă o cerere similară, cu aceleaşi capete de plîngeri, adresată de un grup de avocaţi a organizaţiei „Juriştii pentru drepturile omului” şi în februarie 2009, a pronunţat hotărîrea în speţa Iordachi şi alţii c. Moldovei (cererea nr. 25198/02). În ultima cauză, reclamanţii au susţinut la fel pretinsa violare a Articolului 8 din Convenţie, prompt şi subsecvent prezentînd Curţii Europene probele necesare, observaţiile şi comentariile sale asupra conţinutului problemei, fapt care a permis Curţii Europene, într-un timp relativ scurt să adopte o hotărîre corespunzătoare (a se vedea în acest sens hotărîrea din 10.02.2009 în cauza Iordachi şi alţii c. Moldovei (cererea nr. 25198/02)).
Respectiv, avînd în vedere că o problemă similară, cu privire la existenţa unor deficienţe în cadrul normativ vizavi de aplicabilitatea măsurilor de interceptare şi ascultare a convorbirilor telefonice, a fost deja examinată de Curte într-o speţă recentă, Guvernul în cauza Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova c. Moldovei,a propus Curţii Europene, radierea de pe rol a cererii respective. Guvernul în declaraţia sa a făcut referire la hotărîrea recentă în cauza Iordachi şi alţii c. Moldovei, prin care Curtea deja s-a expus în baza alegaţiilor reclamanţilor asupra existenţei unor deficienţe în legislaţia naţională.
Prin decizia sa Curtea Europeană a considerat oportun de a admite declaraţia Guvernului şi de a radia cererea Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova c. Moldovei de pe rol, fără a oferi organizaţiei reclamante vreo compensaţie.
