Cât de mult ne poate afecta marele val de cenuşă?
Erupția din Islanda, părea, în fază inițială, o știre de fapt divers. Apoi au început să curgă informațiile despre zborurile aeriene anulate, despre așteptările prin aeroporturi, despre despăgubirile pe care trebuie să le plătească majoritatea companiilor aeriene și despre premierul norvegian obligat să conducă guvernul țării sale de pe un I-Pod, dintr-un terminal american. Încet, încet, însă, știrile s-au apropiat de România, iar pe urma lor a venit norul cu totul.
Din fericire, fără a declanșa o isterie națională (sper că nu se va ajunge la acest lucru), mass-media a început să se documenteze și să prezinte materiale interesante despre erupția vulcanului Eyjafjallajökull … Astfel, într-un articol de pe Realitatea.net am citit despre efectele unor vulcani care au erupt pe glob în epoca modernă și cea contemporană.
„Vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda nu este ieşit din comun, dar alte erupţii din trecut au avut efecte mult mai devastatoare decât cele înregistrate în prezent. Pe 1815, vulcanul Tambora din Indonezia a erupt vreme de trei luni şi a aruncat 100 de kilometri cubi de magmă, cenuşă şi rocă şi a omorât zeci de mii de oameni. Anul următor, 1816 a rămas în istorie drept anul fără vară din cauza răcirii climei, cu ninsori în luna iunie şi 80.000 de morţi în Europa.
În 1991, vulcanul Pinatubo din Filipine a erupt, iar norul vulcanic s-a răspândit în ambele emisfere, acoperind jumătate din suprafaţa planetei şi determinând scăderea temperaturii medii cu circa un grad Celsius, timp de aproape trei ani. La fel de nefaste au fost şi urmările erupţiilor vulcanice din Kamceatca sau New Britain din septembrie 1994.
„În perioada cunoscută sub numele de „Mica Eră Glaciară”, cu vârful în perioada 1645 – 1715, a crescut frecventa erupţiilor vulcanice puternice, care au corespuns cu cei mai reci ani din această perioadă, mulţi cercetători considerând că răcirea climei în această perioadă se datoreaza în principal erupţiilor masive din Islanda”, a declarat pentru Realitatea.net, meteorologul Viorica Dima.”
Dintr-un alt articol, am aflat că erupția unui alt vulcan islandez, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a provocat foametea și sărăcia din Europa, care au constituit un factor determinant al Revoluției Franceze de la 1789.
Nu citiți, însă, toate aceste informații dintr-o perspectivă catastrofică, ci doar ca un îndemn la o meditație referitoare la fragilitatea lumii în care trăim. O lume ale cărei ritm și reguli de funcționare pot fi date peste cap de un eveniment aparent minor cum e erupția unui vulcan. Un eveniment comparabil, cel puțin la prima vedere, și la o altă scară, cel mult cu disconfortul creat de un banal coș apărut pe fața unui adolescent/adolescente.
Iar când aveți imaginea acestei fragilități veți înțelege, poate, cât de derizorii sunt multe dintre lucrurile care ni se par acum vitale, zbaterile și conflictele cotidiene. Că, oricât de mult ne-am strădui, nu putem avea controlul decât într-o mică măsură asupra a ceea ce suntem. Paradoxal sau nu, realizând cât de limitate ne sunt, totuși, puterile, poate ne-am relaxa mai mult și nu ne-am mai irosi în atâtea războaie, conflicte și tensiuni lipsite de importanță.
dupa realitatea.net
