Candidații la președinția României despre chestiunea basarabeană

Ziarul bucureștean Evenimentul Zilei a adresat candidaților la președinție câte 10 întrebări, printre care și o întrebare vizând relațiile ulterioare cu R.Moldova și efortul necesar din partea României în fața instituțiilor europene privind promovarea R.Moldova. Vedeți mai jos răspunsurile candidaților.

 

CRIN ANTONESCU – PNL

1. În ce măsură credeţi că Statul ar trebui să se implice în economie şi în reglementarea mediului de afaceri?
Într-un moment de criză implicarea e justificată, e nevoie de măsuri de stimulare fiscală a întreprinderilor, e nevoie de amplificarea reală a investiţiilor de stat în infrastructură. Dacă această implicare are succes, se revine la o stare de funcţionalitate în care intervenţia statală ar trebui să fie minimală şi discretă.

2. Credeţi că este justificată implicarea Guvernului în negocierile dintre sindicate şi patronate?
Eventuala justificare e dată de natura şi gravitatea conflictelor. E de dorit ca partenerii sociali să ajungă singuri la soluţii, dar rolul guvernului ca mediator nu poate fi neglijat în momente de blocaj real.

3. Consideraţi că toţi cetăţenii ar trebui să fie taxaţi cu aceeaşi cotă parte din venituri (cota unică de impozitare) sau că cei care câştigă mai mult ar trebui să fie taxaţi în plus (sistemul de taxare în trepte)?
Cota unică e un sistem corect şi eficient, care şi-a dovedit în bună măsură funcţionalitatea.

4. Ce poziţie adoptaţi în ceea ce priveşte introducerea salarizării unitare în domeniul public, prin care se propune introducerea unei grile de salarizare şi reducerea ponderii sporurilor în salariu?
Legea propusă de guvernul Boc trebuie să suporte numeroase modificări. Evident, veniturile din sectorul public trebuie să devină mult mai transparente, iar ponderea principală să revină salariului, calculat în aşa fel încât să permită angajarea în sectorul de stat a unor experţi bine pregătiţi.

5. Vi se pare utilă, la acest moment, Legea educaţiei introdusă de Guvernul Boc?
Nu. Întreaga iniţiativă a fost intens şi nepotrivit politizată. Nici nu s-a mai vorbit de măsuri în sens tehnic
, s-a discutat despre un război între legea Andronescu şi legea Miclea, iar în urma unor astfel de atitudini mereu şcoala e cea care pierde.

6. Consideraţi că reducerea numărului de angajaţi din administraţia publica este o soluţie viabilă pentru scăderea cheltuielilor de la bugetul de stat?
Da. E o masură care ar readuce statul la parametri cu adevărat funcţionali. Rămâne important ca cei care rămân să fie cei buni, altfel experţii pleacă şi rămânem cu clientela politică.

7. Cum vă poziţionaţi în raport cu acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice?
E o temă fără conţinut pragmatic, dacă ajungem să promovăm cum se cuvine autonomia administrativă reală, la nivelul ţării. Dacă ajungem la o asemenea autonomie şi la Galaţi şi la Covasna, criteriul etnic va rămâne numai o ambiţie politică fără corespondent adevarat în revendicările cetăţenilor.

8. Dacă s-ar revizui Constituţia, cui credeţi că ar trebui să i se acorde mai multă putere: Preşedintelui sau Parlamentului?
Sistemul actual are neclarităţi uşor de observat. Ele trebuie lămurite. Nu cred că o reevaluare a ponderii celor două instituţii ar fi soluţia optimă. În orice caz, rolul parlamentului nu trebuie scăzut.

9. Sunteţi pentru un Parlament unicameral sau bicameral? Sunteţi pentru păstrarea numărului de parlamentari sau pentru reducerea acestora?
Reducerea numărului de parlamentari e o nevoie reală, căreia i-am dedicat şi un proiect de lege. Cred că parlamentul bicameral corespunde mai bine tradiţiilor româneşti, cu excepţia perioadei comuniste am avut acest sistem mereu. Sistemul bicameral nu impiedică reducerea cheltuielor legislativului. Regândirea unor atribuţii ale celor două camere e iaraşi o temă pe care o cred actuală.

10. În ce măsură credeţi că România ar trebui să susţină Republica Moldova în procesul de accedere la Uniunea Europeană?
În măsura în care suntem datori să ne respectăm cu adevărat interesele în această parte de lume. Mi se pare un obiectiv strategic pentru politica noastră externă şi un obiectiv istoric real: aşa vom ajunge, în fine, să ştergem, practic, efectele pactului Ribbentrop-Molotov.

TRAIAN BĂSESCU – PDL

1. În ce măsură credeţi că Statul ar trebui să se implice în economie şi în reglementarea mediului de afaceri?
Implicarea statului în economie e o realitate. Însă trebuie spus că statul nu conduce o economie ci îi menţine echilibrul. Aţi văzut ce s-a întîmplat cu sistemul financiar mondial. Statul a intervenit şi a oprit căderea băncilor care ar fi avut efecte grave. Însă, problema României nu e implicarea statului în economie, ci implicarea grupurilor de interese in deciziile economice ale statului. În România, statul e sub presiunea celor care vor să rupă pentru ei bucăţi din avuţia publică.

2. Credeţi că este justificată implicarea Guvernului în negocierile dintre sindicate şi patronate?
În esenţă, Guvernul trebuie să fie prezent acolo unde e vorba de lucruri care îl privesc: de pildă, situaţia salariilor şi a finanţelor publice, în general. Guvernul poate arbitra sau exprima un punct de vedere important.

3. Considerati ca toti ar trebui sa fie taxati cu aceeasi cota parte din venituri (cota unica de impozitare) sau ca cei care castiga mai mult ar trebui sa fie taxati in plus (sistemul de taxare in trepte) ?
Cota unică de impozitare e un succes incontestabil. Cota unică a relansat economia şi a simplificat viaţa sectorului economic. Nu avem nici un motiv să renunţăm la un sistem care s-a dovedit foarte bun. Acum avem şi legea neimpozitării profitului reinvestit. De aceea, dacă vom putea, în 2011, va trebui să reducem cota unică de la 16% la 14% . Vrem să stimulăm consumul într-un mod specific economiei de piaţă, adică lăsînd mai mulţi bani în buzunarele salariaţilor si vrem să dăm posibilitatea oamenilor de afaceri să reinvestească mai mult. Eu nu am nici o problemă cu sistemul de impozitare. Dl. Geoană, în schimb, a propus de mai multe ori spargerea cotei unice. În campania pentru alegerile parlamentare din 2008, dl. Geoană a propus şi amnistia fiscală, ca să îşi scutească aliaţii şi clienţii de plata obligaţiilor la stat. E o poziţie cît se poate de nefavorabilă economiei private care duce greul în România.

4 Ce poziţie adoptaţi în ceea ce priveşte introducerea salarizării unitare în domeniul public, prin care se propune introducerea unei grile de salarizare şi reducerea ponderii sporurilor în salariu?
Legea salarizării unice introduce echitatea în sistemul public. Acolo unde e vorba de banii încredinţaţi statului de plătitorii de impozite trebuie să avem garanţia că împărţirea banilor urmează criterii corecte şi nu poate avantaja o categorie sau alta.

5. Vi se pare utilă, la acest moment, Legea educaţiei introdusă de Guvernul Boc?
Legea Educaţiei ar fi trebuit adoptată de mulţi ani.Guvernul Boc a reuşit să dea o Lege a Educaţiei cu adevărat modernă, pe baza Pactului Naţional pentru Educaţie elaborat de Comisia prezidenţială. Şcoala românească pregăteşte viitorul acestei ţări. Dacă nu construim un sistem educaţional performant, vom pune generaţiile de tineri în situaţia de a porni cu un handicap faţă de nivelul de pregătire de care beneficiază tinerii altor state UE.

6. Consideraţi că reducerea numărului de angajaţi din administraţia publica este o soluţie viabilă pentru scăderea cheltuielilor de la bugetul de stat?
Nu e singura soluţie şi este, probabil, cea mai dureroasă. Dar trebuie să folosim toate mijloacele posibile pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Nici eu , nici guvernul nu ne propunem să reducem iraţional numărul de bugetari. Reducerea cheltuielilor de stat a fost prezentată prea des ca sperietoare. Adică, nu poţi să te atingi de risipa bugetului statului pentru că asta ar însemna concedieri. Deocamdată, e vorba de 9000 de angajaţi ai agenţiilor guvernamentale care se desfiinţează. Sunt şi alte modalităţi de reducere a cheltuielilor, nu doar concedierile. De pildă, renunţarea la facilităţile care cresc salariile unor bugetari. Cheltuielile sunt prea mari şi trebuie reduse. Avem o răspundere faţă de cetăţeanul care susţine cu banii lui aceste cheltuieli.

7. Cum vă poziţionaţi în raport cu acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice?
Poziţia mea e clară. O să o repet pentru cine mai are dubii: România e un stat suveran, unitar şi indivizibil. Asta e tot. Nu încap discuţii pe această temă. Sînt absolut de acord cu descentralizarea, însă. Cred în sporirea rolului autorităţilor locale. De aceea, viziunea mea se poate exprima elocvent în principiul ‘ cîtă autonomie la Calafat, atîta autonomie la Odorhei.’

8. Dacă s-ar revizui Constituţia, cui credeţi că ar trebui să i se acorde mai multă putere: Preşedintelui sau Parlamentului?

Revizuirea Constituţiei nu trebuie să fie un concurs de putere, ci un proces care urmăreşte echilibrul şi coerenţa relaţiilor între puterile statului. Prin urmare, scopul nu e victoria Preşedintelui sau a Parlamentului, ci o relaţie în care instituţiile să lucreze fără blocaje. Am spus mereu că opţiunea mea este pentru o republică semi-prezidenţială sau semi-parlamentară, cum vreţi s-o denumiţi. Românii vor să-şi aleagă direct preşedintele aşa după cum e absolut firesc să-şi aleagă direct parlamentarii. Votul direct, popular şi uninominal conferă legitimitate şi responsabilitate în acelaşi timp.

9. Sunteţi pentru un Parlament unicameral sau bicameral? Sunteţi pentru păstrarea numărului de parlamentari sau pentru reducerea acestora?
Am propus românilor un referendum pe aceste teme. Dacă am propus, atunci sînt pentru unicameral şi pentru un număr mai mic de parlamentari. Eu am propus, românii vor decide cu votul lor, pe 22 noiembrie. Iar dreptul lor de a decide şi decizia lor nu pot fi contestate de nimeni într-o democraţie. Mă surprinde neplăcut atitudinea unor structuri ale societăţii civile, dar şi a unor lideri politici, care, în loc să intre în dezbatere, transmit mesaje prin care vor să descurajeze participarea românilor la vot. Spun ba că referendumul e ilegal, ba că e degeaba. Din punctul meu de vedere, referendumul este singura formă prin care poporul îşi manifestă direct suveranitatea, iar poporul este singurul deţinător al suveranităţii. Dreptul poporului de a se exprima prin referendum nu poate fi oprit. Acesta este şi punctul de vedere al Constituţiei, de altfel.

10. În ce măsură credeţi că România ar trebui să susţină Republica Moldova în procesul de accedere la Uniunea Europeană?
În cea mai mare măsură! Relaţia României cu Republica Moldova trebuie să se dezvolte în cadrul marii comunităţi europene. Republica Molodova e legată de UE printr-un acord de parteneriat dar acest cadru nu a fost susţinut suficient de vechile autorităţi din Republica Moldova. Pasul următor trebuie să fie un acord care să conducă la o relaţie de asociere cu UE. Recent, România şi Republica Moldova au semnat un acord pentru micul trafic de frontieră. Moldova a comunicat că va redeschide consulatele româneşti de la Cahul şi Bălţi. Sunt semne bune care arată că noul guvern moldovean are deschidere faţă de România şi faţă de UE. România va fi cel mai activ avocat al integrării europene a Republicii Moldova.

MIRCEA GEOANĂ – PSD

1. În ce măsură credeţi că Statul ar trebui să se implice în economie şi în reglementarea mediului de afaceri?
Opţiunea statului nu este între a se implica şi a nu se implica. Avem nevoie de un aparat administrativ care să ştie cât să se implice, cum să o facă, unde şi când pentru a aduce o contribuţie utilă şi rezultatele dorite.

2. Credeţi că este justificată implicarea Guvernului în negocierile dintre sindicate şi patronate?
România are de câştigat de pe urma unui consens cât mai larg între partenerii economici şi sociali. Lipsa acestui consens au potenţialul să fie cu atât mai nocive. Atunci când sindicatele şi patronatele ajung la acest consens şi consideră oportună intervenţia statului, acesta are obligaţia să aducă o contribuţie pozitivă la masa negocierilor.

3. Considerati ca toti ar trebui sa fie taxati cu aceeasi cota parte din venituri (cota unica de impozitare) sau ca cei care castiga mai mult ar trebui sa fie taxati in plus (sistemul de taxare in trepte)?
Ultimul lucru de care avem nevoie pe timp de criză sunt impozite şi taxe mai multe şi mai mari. Ce rezultate are această cotă unică? Economia subterană nu a fost redusă, ci a crescut. Două treimi din români nu s-au bucurat de creşterea economică de până anul trecut, aşa cum a fost. Aceste lucruri trebui însă dezbătute la calm, nu în campanie electorală şi nu pe timp de criză.

4. Ce poziţie adoptaţi în ceea ce priveşte introducerea salarizării unitare în domeniul public, prin care se propune introducerea unei grile de salarizare şi reducerea ponderii sporurilor în salariu?
Avem nevoie de mai multă echitate în nivelul salariiile din sectorul public, trebuie să reducem discrepanţele şi să-i avem în vedere pe cei mulţi şi prost plătiţi. De asemenea, avem nevoie de performanţă în sistemul public.

5. Vi se pare utilă, la acest moment, Legea educaţiei introdusă de Guvernul Boc?
Este utilă doar ca un punct de început a unui dialog de care nu am avut parte. De 20 de ani, educaţia a avut parte de legi hibrid, de schimbări făcute în grabă. Ca alte legi importante, aceasta nu trebuie adoptată în grabă, sub presiunea calendarului electoral, şi în timpul unei crize economice.

6. Consideraţi că reducerea numărului de angajaţi din administraţia publica este o soluţie viabilă pentru scăderea cheltuielilor de la bugetul de stat?
Consider că pe timp de criză prioritatea este crearea locurilor de muncă, nu accelerarea şomajului. Ştim cu toţii că penuria de personal este unul din motivele pentru care serviciile publice din România nu sunt la nivelul pe care ni l-am dori.

7. Cum vă poziţionaţi în raport cu acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice?
România are acum probleme care sunt ale tuturor locuitorilor ei, indiferent de etnie. Aceste probleme au nevoie de soluţii, nu de demagogie. Avem nevoie de descentralizare pe criterii economice, avem nevoie de regiuni de dezvoltare şi centre de excelenţă.

8. Dacă s-ar revizui Constituţia, cui credeţi că ar trebui să i se acorde mai multă putere: Preşedintelui sau Parlamentului?
Revizuirea Constituţiei este un proces extrem de complex. El trebuie făcut la calm, cu răbdare, într-un Forum Constituţional pe care îl voi iniţia ca preşedinte. O nouă Constituţie trebuie să fie rezultatul unei conversaţii naţionale despre ce fel de ţară vrem să avem.

9. Sunteţi pentru un Parlament unicameral sau bicameral? Sunteţi pentru păstrarea numărului de parlamentari sau pentru reducerea acestora?
Eu am lansat discuţia despre un parlament unicameral încă din 2005. Subiectul este prea important şi prea complex pentru a fi tranşat în grabă, pe genunchi, fără o analiză temeinică. Devine astfel evident ce este acest referendum: o diversiune a preşedintelui Băsescu.

10. În ce măsură credeţi că România ar trebui să susţină Republica Moldova în procesul de accedere la Uniunea Europeană?
Cred că România trebuie să fie partenerul cel mai de nădejde al Moldovei în procesul de integrare al acesteia în Uniunea Europeană.

SORIN OPRESCU – INDEPENDENT

1. În ce măsură credeţi că Statul ar trebui să se implice în economie şi în reglementarea mediului de afaceri?
Statul are un rol foarte mare în economie, în special în perioade de criză. De ce? Pentru că de stat depind, în prezent, 1,5 milioane de bugetari şi peste 4 milioane de pensionari. Nu cred în conceptul pieţei libere în totalitate. Nu a funcţionat nicăieri în lume. Având economie de piaţă liberă, statul trebuie să fie un actor activ.

2. Credeţi că este justificată implicarea Guvernului în negocierile dintre sindicate şi patronate?
Da, mai ales în două situaţii. Unu: când sunt conflicte sociale majore, în care este nevoie de un mediator. Doi: când negocierile au legătură cu elemente importante privitoare la dinamica salariului minim, a impozitelor şi a taxelor.

3. Consideraţi că toţi ar trebui să fie taxaţi cu aceeaşi cotă parte din venituri (cota unică de impozitare) sau că cei care câştigă mai mult ar trebui să fie taxaţi în plus (sistemul de taxare în trepte)?
Cota unică a fost un instrument bun pentru accelerarea creşterii economice. Din păcate, ea nu a ajutat şi la reducerea distanţei dintre cei bogaţi şi cei săraci. Iar una din ţintele unei ţări civilizate europene este tocmai micşorarea acestei distanţe. O societate mai echitabilă este aceea în care impozitarea este progresivă.

4. Ce poziţie adoptaţi în ceea ce priveşte introducerea salarizării unitare în domeniul public, prin care se propune introducerea unei grile de salarizare şi reducerea ponderii sporurilor în salariu?
Principiul este foarte corect. Ce a lipsit din această lege a fost criteriile. Un invăţător nu ştie nici acum de ce s-a pus o sumă în dreptul lui şi alta în dreptul unui funcţionar din primărie. Or, o lege unică are nevoie de criterii clare. Altfel, ea face mai mult rău. Deci, pentru a sintetiza: sunt de acord cu o astfel de lege, dar ea trebuie mult îmbunătăţită.

5. Vi se pare utilă, la acest moment, Legea educaţiei introdusă de Guvernul Boc?
Cu nuanţe. Proiectul făcut de doamna Andronescu este unul susţinut de sindicate şi de organizaţiile de elevi. Este o lege care ajută educaţia. Am văzut, însă, că, imediat după adoptare, premierul Boc a anunţat că o va modifica. Asta este boala de care nu vom scăpa: fiecare modifică după capul lui. Asta trebuie să înceteze.

6. Consideraţi că reducerea numărului de angajaţi din administraţia publica este o soluţie viabilă pentru scăderea cheltuielilor de la bugetul de stat?
Nu e singura, dar da. Şi am şi o soluţie simplă: prima reducere trebuie făcută pe cei circa 6.000 de oameni angajaţi în plus în acest an, peste cei care deja erau. Părerea mea este că toţi cei care au fost aduşi pe criterii politice şi nu profesionale pot oricând să plece. Pentru că ei nu sunt acolo pentru a-şi face treaba, ci pentru a trage bani publici spre partide.

7. Cum vă poziţionaţi în raport cu acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice?
România e stat naţional. Acest lucru e precizat clar în Constituţie. Câtă vreme avem acest lucru în minte, toate celelalte se pot discuta. Autonomia se acordă comunităţilor, nu etniilor. Şi România a fost mereu un exemplu în această parte de lume de toleranţă faţă de minorităţi.
8. Dacă s-ar revizui Constituţia, cui credeţi că ar trebui să i se acorde mai multă putere: Preşedintelui sau Parlamentului?

Cetăţeanului! E prea multă luptă între partide şi preşedinte, pentru acapararea de putere. Revizuirea Constituţiei trebuie să aibă în prim-plan creşterea puterii cetăţeanului asupra politicianului. Plătitorul de taxe e cel mai important om din România. Dacă avem acest lucru clar, putem să decidem şi în legătură cu relaţia, pe care eu o văd echilibrată, între Preşedinte şi Parlament.

9. Sunteţi pentru un Parlament unicameral sau bicameral? Sunteţi pentru păstrarea numărului de parlamentari sau pentru reducerea acestora?
Vreau reducerea numărului de parlamentari. Şi voi vota pentru asta la referendum. Dar, despre numărul de camere cred că trebuie să se pronunţe constituţionaliştii. Nu e o temă de campanie electorală. Reducerea cheltuielilor nu are legatură cu aşa ceva. Vă dau o cifră găsită în presă: azi, Preşedinţia cheltuie mai mult decât tot Senatul.

10. În ce măsură credeţi că România ar trebui să susţină Republica Moldova în procesul de accedere la Uniunea Europeană?
Aşa cum am spus şi în „Convingerea mea”, România şi Republica Moldova trebuie să aibă o relaţie privilegiată, dată de comunitatea de limbă, cultură şi valori. Asigur Republica Moldova că vom fi cel mai loial vecin şi voi respecta întotdeauna voinţa poporului moldovean.