77 la sută de refuzuri de informaţii din partea instituţiilor oficiale

Procesul achiziţiilor publice are un caracter mai mult opac decît transparent – se concluzionează în Raportul de monitorizare a transparenţei achiziţiilor publice, elaborat de către Centrul „Acces-info”, în bazele rezultatelor obţinute în perioada martie – august a.c. Pe parcursul monitorizării au fost testate autorităţi şi instituţii publice de nivel central, raional şi local, cărora le-au fost expediate un şir de cereri din partea unor organizaţii nonguvernamentale şi mass-media, de asemenea au fost analizate paginile-web ale instituţiilor, hotărîri ale Curţii de Conturi. Astfel, conform rezultatelor monitorizării, refuzurile tacite şi în scris la cererile expediate au constituit 77,4 la sută; termenul de pînă la 15 zile lucrătoare pentru a răspunde la cereri a fost respectat doar în proporţie de 23,9 la sută. Totodată, rata răspunsurilor complete la solicitările, incluse în 8 cereri, constituie numai 21,9 la sută.

 Cele mai multe răspunsuri complete la solicitări au furnizat autorităţile/instituţiile centrale – 40,3 la sută şi instituţiile de învăţămînt superior – 30,7 la sută. Cel mai jos indice l-au înregistrat instituţiile de cercetări ştiinţifice – 9,3 la sută.

 Cele mai multe răspunsuri complete au dat: Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie – 20 răspunsuri la toate 20 solicitări; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Inspectoratul Ecologic de Stat – cîte 19 răspunsuri; consiliile raionale Şoldăneşti şi Taraclia – cîte 18 răspunsuri; Ministerul Sănătăţii, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Serviciul Stare Civilă, consiliul raional Cimişlia, primăria or. Criuleni, spitalele raionale Anenii Noi şi Ialoveni – cîte 16 răspunsuri.

 135 instituţii, adică 45,6 la sută din numărul total de instituţii monitorizate nu au dat nici un răspuns complet, inclusiv Curtea de Apel Economică, Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”, Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, consiliile raionale Anenii Noi, Floreşti, Orhei, primăriile or. Anenii Noi, Basarabeasca, Căuşeni, Cimişlia etc.

 Cele mai multe răspunsuri complete au fost primite la solicitările privind copiile de pe anunţuri, invitaţii, liste ale contractelor de achiziţii – 27,8 la sută, cele mai puţine – referitoare la copiile de pe procesele verbale – doar 3,7 la sută.

 Conform autorilor Raportului de monitorizare, rezultatele extrem de nesatisfăcătoare sînt cauzate de tradiţiile conservatoare ale mai multor responsabili şi de imperfecţiunea legislaţiei care, sub pretextul protejării secretului comercial şi al asigurării concurenţei loiale, restricţionează excesiv accesul publicului la informaţiile privind etapele procedurale, încheierea contractelor propriu-zise, realizarea acestora.

 Un şir de reglementări din Legea privind achiziţiile publice, la compartimentul transparenţă, poartă un caracter declarativist, principiul transparenţei nu-şi găseşte locul potrivit în actele normative ale Guvernu­lui, fapt utilizat cu mult zel de către autorităţi contractante şi operatori economici.

 Mulţi membri ai grupurilor de lucru pentru achiziţiile publice sînt instruiţi insuficient, inclusiv în domeniul accesului la informaţie, aceasta referindu-se şi la conducătorii unor instituţii publice, de care depinde, în ansamblu şi în particular, transparenţa instituţională.

 În bună parte, autorităţile contractante reacţionează reticent la cererile ce ţin de rezultatele controale­lor abilitate şi, mai ales, referitor la măsurile luate pentru lichidarea neajunsurilor depistate, nemaivorbind de refuzuri, chiar şi la solicitarea unor informaţii elementare.

 Este dificil accesul solicitanţilor la dosarele achiziţiilor publice – fie din cauza că documentele din ele adeseori se află în dezordine, fie că acestea, la o analiză mai atentă, ar putea da indici despre anumi­te fraude, fie din cauza sindromului de secretizare excesivă, tradiţională, atît de înrădăcinat pe parcursul anilor.

 Pornind de la necesitatea asigurării transparenţei achiziţiilor publice, de care depinde în mare măsură eficienţa gestionării banilor publici, sînt necesare măsuri urgente şi de lungă durată privind:

 – perfectarea şi completarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor, la compartimentul transparenţă, pen­tru a se asigura controlul public atît la etapele-cheie procedurale cît şi la dosarele achiziţiilor publi­ce, trasîndu-se clar hotarul dintre secretul comercial şi prioritatea interesului public;

 – instruirea adecvată a funcţionarilor şi a responsabililor care activează în domeniul achiziţiilor publi­ce, inclusiv în ceea ce priveşte informarea, consultarea şi participarea cetăţenească;

 – crearea unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea jurnalismului de investigaţie, obligarea respon­sabililor de a reacţiona constructiv la critică;

 – perfectarea Buletinului Achiziţiilor Publice, inclusiv versiunea electronică, pagina-web a Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare, site-urile altor instituţii publice, pentru a extinde accesul actorilor implicaţi în procesul achiziţiilor publice, dar şi al tuturor persoanelor interesate, la informaţii diversificate, detaliate, mai bine structurate, fapt care ar facilita efectuarea unor analize mai profunde a planificării, curente şi de perspectivă, a unei monitorizări mai eficiente de către mass-media, organizaţiile nonguvernamentale şi de către oricine se interesează cum sînt cheltuiţi banii publici;

 – eficientizarea controlului din partea Legislativului şi Executivului, dar şi a celorlalte structuri statale, centrale şi locale, care urmează să asigure desfăşurarea achiziţiilor publice în condiţii de maximă transparenţă; încurajarea controlului din partea cetăţenilor care, cu cît sînt mai bine informaţi, cu atît devin mai activi;

 – reformarea întregului sistem al achiziţiilor publice, conform standardelor internaţionale, care ar exclude favorizarea unor sau altor operatori economici, din diferite motive şi interese personale, care, pînă la urmă, alimentează fraudele, mita, corupţia.

 Monitorizarea a fost efectuată de către Centrul „Acces-info”, cu sprijinul Fundaţiei „Soros-Moldova”, care nu subscrie şi nu răspunde pentru conţinutul Raportului de monitorizare.

 Raportul de monitorizare poate fi accesat pe pagina web: http://www.acces-info.org.md