7 aprilie 2009: Spitalul salvării – supraaglomerat
Medicii de la Spitalul de Urgenţă au lucrat zi şi noapte, pentru face faţă numărului sporit de oameni care se adresau în zilele de 7 şi 8 aprilie ale anului trecut. Dar au fost şi medici care au stat câte trei zile la spital: au venit luni la serviciu, 6 aprilie şi au plecat acasă miercuri, cu un alt capitol al istoriei naţionale scris deja. Indirect, au luat parte la evenimente, fiind în contact mereu cu protestarii care erau aduşi la spital.
Vladimir Ciobanu, medic rezident la Spital, spune că au fost aduşi mulţi adolescenţi, care aveau răni la cap, la faţă, la picioare şi la spate, acestea fiind cauzate de cărămizile care s-au aruncat în timpul protestelor. Desigur că cei care nu aveau 18 ani erau consultaţi şi ajutaţi şi apoi trimişi la Spitalul pentru Copii „Emil Coţaga”.
„Printre răniţi erau şi poliţişti”, îşi aminteşte medicul de la Spital. Aceştia fuseseră loviţi cu căramizi în regiunea capului şi a feţei.
Cu toate că numărul medicilor din fiecare secţie a Spitalului de Urgenţă a fost dublat, răniţii din centrul capitalei au invadat sălile şi holurile spitalului.
Deoarece Secţia de Internare are doar două săli pentru proceduri, pacienţii erau repartizaţi prin toate secţiile chirurgicale, doar pentru a primi ajutor.
Medic în secţia de chirurgie maxilo-facială, Ghenadie Cucu îşi aminteşte că pacienţii primeau îngrijiri chiar pe hol, iar ginecologii suturau pe cei cu plăgi la spate, fese sau picioare.
Mulţi dintre manifestanţi au refuzat spitalizarea, preferând să plece acasă, imediat după micile intervenţii chirurgicale. Cu capul bandajat sau cu pansamente pe spate şi picioare, pacienţii din 7 aprilie de la Spitalul de Urgenţă au fost mai norocoşi decât cei care au rămas la proteste. Cel puţin, din prisma faptului că nu au fost maltrataţi…
„Seara s-au mai liniştit puţin”, spune Vladimir Ceobanu, însă au început să vină noi pacienţi, şi anume cei de la comisariatele de poliţie. Aceştia aveau leziuni pe tot corpul şi susţineau că au fost bătuţi de poliţişti. Cei care au venit la Spitalul de Urgenţă în seara zilei de 7 aprilie de la comisariatele de poliţie erau tineri şi erau toţi băieţi.
Noaptea spre 8 aprilie nu a fost atât de solicitantă ca ziua.
Medicii de la Urgenţă spun că fost preocupaţi, în primul rând de pacienţi, să-i ajute pe toţi, fără a fi cerut acte de identitate sau poliţă de asigurare, în acea situaţie. Protestatarii răniţi au fost paşnici pe holurile spitalului, atunci când au stat alături de poliţiştii aduşi la Urgenţă. În declaraţiile din iulie 2009, ex-procurorul general Valeriu Gurbulea declara că în timpul protestelor din aprilie au fost răniţi cca 300 de poliţişti.
Conform datelor Spitalului de Urgenţă, în zilele de 7 şi 8 aprilie 2009 au fost înregistrate 220 de adresări, din care 180 au parvenit de la violenţele din a doua zi a protestelor.
7 aprilie este consacrată ca Ziua Mondială a Sănătăţii. Tema anului 2009 a fost „Să salvăm vieţi. Să facem spitalele mai eficiente în situaţii de urgenţă”. Chiar dacă spitalele din capitală au fost testate din plin în zilele protestelor din aprilie, regretabil este faptul că nu toţi care au avut nevoie de ajutor medical au ajuns la Spitalul de Urgenţă.
Natalia Dabija
