„Polemici academice” în Parlament: AŞM încotro?

Comisia parlamentară cultură, cercetare, tineret, sport şi mass-media a organizat, la 24 februarie 2010, prima rundă de audieri publice privind modul în care funcţionează Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al R. Moldova şi rezultatele obţinute în urma reformării sistemului de gestionare a ştiinţei.

În Raportul său, Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, a trecut în revistă circumstanţele de fapt şi de drept din anul 2004, care au impus în mod obiectiv elaborarea şi adoptarea acestui Cod, ca soluţie optimă pentru depăşirea crizei profunde în care se afla ştiinţa autohtonă: savanţi dezamăgiţi şi disperaţi, finanţare simbolică din partea statului şi o structură nefuncţională, cu un sistem de administrare depăşit de timp. A fi sau a nu fi? – aceasta a fost dilema comunităţii ştiinţifice din R. Moldova. El a subliniat că adoptarea noii legi a avut la bază următoarele raţiuni: reformarea sistemului de management al ştiinţei, descentralizarea sferei de cercetare-inovare, transmiterea competenţelor de gestiune direct către cercetători, consolidarea comunităţii ştiinţifice, stimularea competitivităţii cercetărilor, sporirea calităţii învăţământului universitar, a studiilor de masterat şi doctorat, crearea oportunităţilor pentru colaborare  internaţională, integrarea comunităţii ştiinţifice din RM în spaţiul european de cercetare-inovare.

Conform Codului, forul suprem al comunităţii ştiinţifice este Asambleea AŞM, reprezentată de: 19 institute de cercetare, 9 universităţi şi 16 institute ramurale acreditate, toate aceste instituţii având autonomie financiară. Asambleea este formată conform principiului parităţii – jumătate sunt membri ai AŞM, iar cealaltă jumătate sunt doctori şi doctori habilitaţi din toată republica. Un alt avantaj al reformei constă în faptul că administrarea cercetării este realizată de Consiliul  Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (CSŞDT), în care universităţile au o reprezentativitate echitabilă şi solidă. Din cei 17 membri ai CSŞDT, 8 reprezintă universităţile plus un reprezentant al AGEPI.

Adoptarea Codului, a precizat raportorul, a făcut posibilă asigurarea şi separarea puterilor, a responsabilităţilor din sfera ştiinţă-inovare. Astfel, Consiliului Suprem îi revine doar funcţia de organizare a procesului de cercetare, în timp ce funcţia de evaluare a potenţialului ştiinţific şi de acreditare a institutelor de cercetare a devenit prerogativa CNAA, iar cea de protecţie a proprietăţii intelectuale şi a dreptului de autor a revenit AGEPI.

Preşedintele AŞM a evidenţiat şi alte aspecte cu impact benefic, precum ar fi schimbarea procedurii de finanţare a cercetării, proiectele fiind evaluate doar în bază de concurs de Consiliul Consultativ de Expertiză. De asemenea, graţie prevederilor din lege, care au permis AŞM semnarea unor acorduri bilaterale cu structurile similare din alte state, s-a reuşit impulsionarea cooperării internaţionale a savanţilor. Ca rezultat, 3500 de cercetători din RM au beneficiat de granturi internaţionale, cu efect benefic atât asupra calităţii cercetării cât şi a economiei naţionale.

Codul a grăbit crearea unei alte structuri vitale pentru ştiinţă, precum este Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT), care se ocupă de implementarea în practică a rezultatelor ştiinţifice. RM se poate mândri că este înaintea multor state în acest sens. În prezent, infrastructura inovaţională include trei parcuri ştiinţifico-tehnologice, un incubator de inovare şi două uzine de producere. După ce au înţeles avantajele colaborării cu savanţii generatori de progres, oamenii de afaceri manifestă un interes tot mai mare faţă de colaborarea cu AITT, investind bani proprii în tehnologiile avansate. A fost remarcată şi crearea în cadrul instituţiei academice a clusterului educaţional ştiinţific „UnivER SCIENCE”, sistem educaţional performant apreciat recent şi de prof. dr. Emil Constantinescu, fost rector al Universităţii din Bucureşti şi fost preşedinte al României, care a declarat că de asemenea licee şi universităţi academice are nevoie nu numai România, ci şi multe ţări europene.

Comisia Europeană a acceptat negocierile cu AŞM privind asocierea RM la Programul Cadru 7 al UE, statut care va permite cercetătorilor moldoveni să beneficieze de aceleaşi drepturi la absorbţia fondurilor europene ca şi entităţile de cercetare din statele membre ale UE. RM este singurul stat din CSI, care a obţinut acest privilegiu. Acad. Gheorghe Duca a menţionat în context că această deschidere a UE pentru savanţii din RM constituie o dovadă în plus că reforma ştiinţei autohtone este pe calea cea dreaptă.

În concluzie, preşedintele AŞM a subliniat că „modelul de administrare a sferei ştiinţă-inovare din RM a fost recunoscut drept o nouă formă de gestionare a cercetării de către Conferinţa Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi Sud-est. Totodată, reformarea AŞM a fost înalt apreciată de savanţii din România, SUA, Austria, China, Ucraina, Rusia, de organizaţii precum ALLEA, MAAN şi altele.

Deputatul liberal Ana Guţu, prim-vicerectorul ULIM, autoarea unei iniţiative legislative de modificare a Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, a invocat experienţa academiilor din statele europene, lansând mai multe reproşuri la adresa AŞM. Această intervenţie a fost urmată de replica deputatului democrat, Oleg Serebrian. Cunoscutul om politic, dr. în ştiinţe politice, care, în calitate de profesor universitar a ţinut cursuri în mai multe centre ştiinţifice europene, a calificat ca fiind „mai puţin inspirată” trimiterea deputatului Ana Guţu la experienţa sistemelor europene de cercetare, ilustrând afirmaţia sa prin exemplul sistemului hipercentralizat al Academiei Franceze. „Sunt sisteme şi sisteme şi n-ar trebui să ne mulăm pe exemple existente, deoarece condiţiile în care activăm noi sunt, din păcate, total diferite de cele din ţările europene”. Oleg Serebrian a îndemnat la raţiune, sugerând să nu se încerce cuprinderea necuprinsului. „Să facem această reformă cu multă precauţie, astfel încât să nu facem o reformă din topor, pe care să regretăm, ulterior, că am făcut-o. Nu cred că avem nevoie de astfel de reforme”, a conchis legislatorul.

„Aici se observă unele intenţii de a iniţia reformarea Codului ştiinţei şi inovării şi elaborarea Codului educaţiei. Din mesajul nedeclarat al dnei Ana Guţu se înţelege că sunteţi de părerea reformării AŞM, conform standardelor europene. Aici trebuie să fim foarte atenţi. Daca am construit ceva şi este o anumită eficienţă, trebuie să păstrăm…”, a declarat în cadrul audierilor parlamentare, acad. Ion Bostan, preşedintele Consiliului Rectorilor din RM. „Iată un exemplu de care trebuie să ţinem cont: cazul Cehiei. Atunci când se apropia de aderare la UE, lobby-ştii, prin Parlamentul European, le-au sugerat reformarea Academiei de Ştiinţe a Cehiei şi, în primul rând, a Institutului Ecologic. Doi ani mai târziu, au înţeles că a fost o mare eroare. Va veni timpul să ne asociem la UE şi va fi pusă întrebarea: Ce facem cu cercetarea? O reformăm? Da, o reformăm, dar să nu facem lucruri pripite şi să pierdem şi ceea ce avem azi în cercetare”, a concluzionat acad. Ion Bostan.

Acad. Mircea Bologa a optat pentru perfecţionarea, îmbunătăţirea Codului şi nu pentru           aşa-numita reformă, care urmăreşte de fapt abrogarea acestei legi. Savantul a respins acuzaţia de monopolizare a ştiinţei. „E incorect să vorbim  despre monopolizare, mai curând, ar trebui să vorbim de diversitate prin unitate, doar astfel vom ajunge în Europa, or, ştiinţa din RM a ajuns deja în Europa şi chiar mai departe”. La fel ca şi deputatul Oleg Serebrian, acad. Mircea Bologa a chemat membrii Comisiei Fusu să analizeze lucrurile în profunzime şi să ia decizii rezonabile.

Deputatul liberal-democrat Mihai Şleahtiţchi a precizat în intervenţia sa că „nu pune la îndoială rolul, tradiţiile AŞM şi importanţa colegilor care activează la AŞM, savanţi valoroşi şi distinşi”. Prof. univ. Mihai Şleahtiţchi a declarat că dezbaterea publică a pornit de la premiza că în sistemul de ştiinţă şi inovare a apărut o problemă, care a luat forma unor nemulţumiri, apărute  preponderent în sistemul universitar. Să ne lămurim asupra lacunelor care pot apărea într-un sistem complex, precum a observat şi dl Duca, asupra deficienţelor care pot influenţa negativ procesul de cercetare…”, şi-a îndemnat colegii deputatul Mihai Şleahtiţchi, care optează pentru „câteva schimbări în această schemă”.

Într-un comunicat de presă al AŞM se spune că, miercuri seară, postul de televiziune Moldova 1 a dezinformat publicul, făcând uz de declaraţia deputatului Corina Fusu, prezentată telespectatorilor cu titlu de concluzie a dezbaterilor publice: „cercetările ştiinţifice urmează să fie localizate în universităţi şi nu în instituţii subordonate AŞM, ca în prezent.”

Gestul TRM de denaturare a adevărului a determinat conducerea AŞM să ceară, la 25 februarie 2010, dreptul la replică. În demersul oficial, acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedintele AŞM se arată că „informaţia prezentată în cadrul ştirilor de la „Mesagerul” din 24 februarie curent a avut un caracter tendenţios, unilateral şi n-a reflectat întregul spectru de opinii ale participanţilor la şedinţă”.