Voluntari în etate: vârstnicii
O bună parte din vârstnicii din R. Moldova continuă să muncească şi să ducă un mod activ de viaţă. Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în prezent durata medie a vieţii femeilor care au atins vârsta de 60 de ani constituie 20 de ani, iar a bărbaţilor – 16 ani. Totodată, în anul 2016, numărul persoanelor vârstnice (peste 60 de ani) active din punct de vedere economic a fost de 110 mii, adică aproape 9% din totalul persoanelor active şi circa 20% din populaţia vârstnică.
Claudia Zlati (foto sus) este din Cazangic, raionul Leova, are 76 de ani şi activează de 10 ani ca voluntară, ajutându-şi semenii în etate din localitatea sa. Pensia abia le ajunge pentru facturi, iar singurătatea îi domină. Deşi ea însăşi e în vârstă, este mereu în mişcare, fie e în vizite, fie la biserică, fie îngrijeşte de animalele de pe lângă casă. Astfel, modul activ de viaţă pe care îl duce ţine bătrâneţea departe de dânsa.
„Când intru la un bătrân, se bucură, chiar dacă îi duc numai un măr”
„Mă bucur că pot să ies să văd lumea, mai rău de cei care nu pot. E greu, mai ales la ţară. Copiii şi nepoţii se duc peste hotare şi rămân bătrânii singuri. Mai dau din pensie şi cineva le ajută la tăiat un lemn, la adus o căldare de apă. Rămân case pustii – copiii se duc, iar bătrânii se trec”, spune femeia. Totodată, Claudia adaugă că bătrânii rămaşi acasă nu mai îndrăznesc să ceară bani de la copii, că „au şi ei familiile lor”, iar cu pensia se descurcă greu – „căldură nu-i la ţară, acum trebuie să faci focul cu lemne, cu tizic, cu ciocleji, cum era odată”. Astfel, faptul că le poate întinde o mână de ajutor vârstnicilor îi redă şi ei senzaţia de bucurie.
„În cadrul proiectelor desfăşurate de organizaţia „Avante” din satul nostru, le ducem pachete alimentare o dată pe lună. Dar, până ajung pachetele, mergem şi aşa la ei şi îi ajutăm – îi cântărim, le măsurăm tensiunea şi temperatura. Când merg la un bătrân, se bucură, chiar dacă îi duc numai un măr sau o bomboană. Mă bucur că pot, la rândul meu, bucura pe cineva – măcar şi cu un cuvânt bun. Le spunem ce documente pot să mai perfecteze la primărie pentru căldură, pentru ajutor social, pentru alte lucruri”, spune Claudia.
Ea este de părere că cei de la conducere „ar trebui să se mai întoarcă cu faţa spre noi, să ne dea o pensie mai bună. Eu am fost şi mulgătoare, am muncit şi la ferma de porci, şi la grădiniţă ca dădacă, şi la pădure am lucrat, răream copacii. Acum sunt drujbe din astea, dar atunci tăiam cu toporul”, îşi aminteşte Claudia. Rămăsese fără tată, care s-a dus pe front şi nu s-a mai întors. Astfel, mama creştea şase copii. „La foamete, trei au murit, trei am rămas vii. Dar, mama ne-a învăţat de bine şi am mers înainte. Ne-a plăcut să muncim, să fim în rând cu lumea”, spune Claudia.
„Bătrânii cumpără ce e mai ieftin, mănâncă slăbuţ…”
Vera Ciobanu este din Satul Nou, Cimişlia, a lucrat în calitate de învăţătoare toată viaţa şi este şi ea voluntară, din 2005. „Am luat parte la un proiect legat de sănătate. Eram atât de aşteptaţi! Deşi, ce făceam noi? – măsuram tensiunea, temperatura, îi cântăream, în caz de necesitate le recomandam să meargă la medic. Dacă nu mergeam eu, veneau ei la mine, cei care se pot deplasa. Proiectul s-a încheiat, dar aparatele ne-au rămas. Însă, e nevoie să cumpărăm singuri unele materiale. Numai cu vorbe nu poţi face prea multe”, spune Vera.
Vera Ciobanu adaugă că pensiile în R. Moldova sunt mici şi nu le ajung vârstnicilor nici de medicamente, nici de produse alimentare, care sunt scumpe. Astfel, „bătrânii nu-şi permit să cumpere produse calitative, care să le mai întărească sănătatea, iau ce e mai ieftin, mănâncă slăbuţ. Aşa ne chinuim şi trăim, că nu avem de ales”, spune ea.
Totodată, se arată îngrijorată de migraţia masivă a tinerilor peste hotare. „Rămân bătrânii singuri-singurei. Alte băbuţe spun: „Atâta mă tem – să mor în casă şi să nu mă găsească nimeni”. Nu le deschide nimeni uşa”, adaugă Vera Ciobanu.
După ce a fost pensionată, a mai lucrat doi ani la şcoală, apoi a plecat. „Mă străduiam să ştie toţi tabla înmulţirii. Când se duc la magazin, să socotească în cap, nu pe calculator. Acum, nici copii nu sunt, nici învăţători. Toţi se duc. În această vară, ne-am întâlnit cu două promoţii – unii de 45 de ani şi alţii de 30 de ani. …Am învăţat o jumătate de sat. Atunci aveam două clase paralele, acum nici de-o clasă nu-s copii…”, conchide Vera.
„Nu am când îmbătrâni”
Victor Monin este voluntar pensionar în or. Comrat. „Mergeam în fiecare lună la câte cinci beneficiari. Uneori, mergeam cu ei la teatru la Chişinău, sau la mănăstire. Ei ne aşteptau cu nerăbdare, discutam despre vreme, despre noutăţile din ţară şi din lume”, povesteşte bărbatul şi adaugă că se înţelegea de minune cu beneficiarii săi.
Din 1967, când a venit în Moldova, timp de 40 de ani, a activat în calitate de director de farmacie. A venit aici după absolvirea Institutului farmaceutic din Zaporojie, Ucraina, şi aici a şi rămas. Acum, fiica sa e la Tiraspol, iar fiul la Odessa. Spune că comunică destul de des cu ei, „cu fiica vorbim aproape zilnic pe skype”. Soţia i-a decedat. Ulterior, bărbatul s-a recăsătorit, iar acum locuieşte cu cea de-a doua soţie la Comrat.
„Am pensia de 3000 de lei, dar mă ajută şi fiica, şi fiul. E mai greu iarna, când pentru căldură trebuie să plătim două-trei mii de lei. Dar, ţin o gospodărie, am iepuri, găini, raţe, o grădină în afara oraşului, cresc şi struguri, şi porumb. În acest an, avem roadă bună de porumb. Am cu ce mă hrăni. Sunt mereu în lucru, de asta nu am când îmbătrâni”, spune bărbatul.
Fiecare a şasea persoană care locuieşte în R. Moldova este vârstnică
În contextul unui eveniment organizat de HelpAge International cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor în Vârstă, viceministra Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Anastasia Oceretnîi, a remarcat că „În viitorul apropiat, urmează să fie aprobat un nou Plan de acţiuni privind implementarea programului de îmbătrânire activă. În acest plan sunt un şir de acţiuni care reies din angajamentele asumate de R. Moldova odată cu aderarea la Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea, de la Madrid, din 2002. Mă refer şi la măsuri privind eradicarea sărăciei în rândul vârstnicilor, la îmbunătăţirea calităţii vieţii lor, promovarea voluntariatului în rândul vârstnicilor, dezvoltarea serviciilor medicale şi sociale”, a spus Oceretnîi.
Vârstnicii din R. Moldova îşi cunosc mai puţin drepturile şi, respectiv, se confruntă mai des cu încălcarea lor, comparativ cu alte grupuri de populaţie. Dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, doar 42% au menţionat că sunt informate despre drepturile lor, comparativ cu 67% din grupul de vârstă 18-29 de ani. Persoanele cu o situaţie financiară precară consideră că sunt şi mai puţin informate – doar 33%, iar vârstnicii sunt afectaţi în proporţie mare de sărăcie. Referitor la încălcarea drepturilor, vârstnicii consideră în proporţie de aproape 70%, în aceeaşi măsură ca şi alte categorii de populaţie, că drepturile lor se încalcă sistematic, arată un sondaj HelpAge.
De câţiva ani, la nivel global, HelpAge International pledează pentru o nouă Convenţie a Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor în vârstă. Astfel, în cadrul Campaniei Vârsta Cere Acţiuni (VCA), pe parcursul a 10 ani, persoanele în etate din R. Moldova au fost susţinute să ceară o mai bună protecţie şi respectare a drepturilor lor, având ocazia să se întâlnească cu factori de decizie din Guvern şi Parlament. În cadrul Campaniei VCA, HelpAge pune accent pe recunoaşterea şi valorificarea potenţialului persoanelor în etate. Pe parcursul a 10 ani, delegaţia persoanelor în vârstă a pledat pentru creşterea mărimii pensiilor, lărgirea listei de medicamente compensate şi extinderea accesului la servicii medicale, inclusiv la servicii de asistenţă şi reabilitare pentru victimele violenţei în familie.
Datele BNS arată că la începutul anului 2017 în R. Moldova locuiau 610 mii de persoane în vârstă de 60 de ani şi peste, ceea ce constituie 17 % din numărul total al populaţiei stabile. Circa 60% din numărul total al vârstnicilor sunt femei şi 57% locuiesc în mediul rural. Unul din opt oameni din întreaga lume are vârsta de 60 de ani şi mai mult.
