VIDEO/ Chișinăul nu miroase (a) bine. „Excursie” la Stația de Epurare

Pe câteva hectare din imediata apropiere a Stației de Epurare a Apei Uzate (SEAU) din Chișinău sunt stocați peste 700 mii de metri cubi de nămol, adunat aici pe parcursul ultimilor 12 ani. Anume acest nămol este una dintre sursele mirosului neplăcut care a pus stăpânire pe capitală în ultima lună.

Duhoarea nu doar a generat revolta locuitorilor, dar și a adus în prim-plan probleme cu efecte de „bombă cu ceas”, pe care autoritățile ani de-a rândul le-au redus la tăcere, pentru că la mijloc intervenea interesul businessului. Una dintre acestea este nerespectarea de către agenții economici a obligației legale de a epura apa uzată pe care o varsă în sistemul de canalizare. Drept efect, de câteva zile, apa din râul Bâc, în punctul în care este deversată din Stația de Epurare, este de culoare albă. Cauza acestui fenomen nu a fost identificată de autorități până în prezent.

Mirosul neplăcut care persistă în municipiul Chișinău și poluarea râului Bâc au devenit subiect de investigații pentru Poliție, Procuratura Generală (PG) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

PG a inițiat a două procese penale pentru elucidarea complexă a circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate și eventuala recuperare a daunelor cauzate, iar Ministerul Afacerilor Interne a dispus efectuarea controalelor inopinate la instituțiile publice responsabile și la întreprinderile private pentru a verifica în ce măsură aceștia respectă legislația în domeniul protecției mediului.

Între timp, Guvernul cere Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului să identifice surse de creditare pentru agenții economici producători pentru ca aceștia să poată procura și instala propriile stații de epurare.

Două probleme separate: mirosul și culoare albă a apei

Deși problema poluării râului Bâc și a deversărilor clandestine a apei uzate în sistemul de canalizare de către agenții economici din Chișinău este una veche și ținută „la murat” de autoritățile municipale și toate guvernările, aceasta apare în vizorul public doar când Chișinăul este invadat de mirosul neplăcut. Revolta publică, de această dată, a fost alimentată și de apariția în presă a imaginilor din punctul în care apa epurată este deversată în râul Bâc: apa capătă o culoare albă. 

Punctul de deversare a apei de la Stația de Epurare în râul Bâc

Reprezentanții S.A. „Apă-Canal Chișinău” dau asigurări că fenomenul nu este cauzat de problemele care ar exista privind funcționalitatea Stației de Epurare și că nu are vreo tangență cu mirosul neplăcut răspândit în oraș în primele ore ale dimineții.

Vizită „inopinată” la Stația de Epurare

Stația de Epurare a Apelor Uzate (SEAU) din Chișinău funcționează de 54 de ani și este una menajer-fecaloidă, adică nu este dotată cu instalațiile necesare pentru epurarea apelor uzate industriale. Evident, stația nici nu este adaptată la nivelul crescând al concentrației de substanțe poluante.

În Europa, termenul de exploatare a stațiilor de epurare este de 35 de ani, în timp ce SEAU din Chișinău funcționează de 54 de ani fără a fi reabilitată 

Pe lângă aceste aspecte, că stația este una uzată și nepregătită pentru epurarea apelor uzate generate de industria de producere a alcoolului, cosmeticelor, uleiului coloranților etc., intervine, poate, cea mai importantă problemă: locuitoriii Chișinăului consideră sistemul de canalizare drept groapă de gunoi. Respectiv, susțin angajații Stației de Epurare, în grătarele instalate în punctul în care apa accede la stație din sistemul public de canalizare, zilnic sunt aduse resturi alimentare, șervețele umede, bucăți de țesături, sticle, plastic etc. Recent, spre exemplu, în grătare au ajuns trei tone de resturi de pește. 

S.A. „Apă-Canal Chișinău” susține că firma „Slavena” SRL ar fi aruncat resturile de pește în sistemul de canalizare. Compania neagă acuzațiile.

De cealaltă parte, administrația Stației de Epurare și S.A. „Apă-Canal Chișinău” nu vorbește despre astfel de cazuri decât atunci când informațiile ajung în presă și nu bat alarma referitor la deversările clandestine de ape uzate poluate, care au loc periodic.

În prezent, stația se află în proces de reabilitare, în baza creditelor BERD, BEI și a unui Grant investițional oferit de UE. Respectiv, în reparație se află 50% din instalații, iar stația activează în regim forțat.

Patru decantoare primare se află în reparație din primăvara anului curent. Stația funcționează doar cu două decantoare.

Cu toate acestea, șeful Stației de Epurare, Alexandru Vișnevschi, dă asigurări că sistemele lucrează în regim tehnologic complet: epurare mecanică, epurare biologică, tratare a nămolului cu ajutorul centrifugilor. Unica diferență, susține Alexandru Vișnevschi, este că s-au dublat valorile materiilor în suspensie (particule de natură organică, anorganică sau toxică care generează poluarea apei – n.r.).

Alexandru Vișnevschi, șeful Stației de Epurare a Apelor Uzate (SEAU) din Chișinău

„Asta nu este o cantitate mortală pentru râul Bâc, nu este o cantitate mortală care omoară râul Bâc”, dă asigurări Alexandru Vișnevschi, șeful Stației de Epurare, care susține că în lipsa lucrărilor de reabilitare, stația ar înceta să mai funcționeze, iar apa uzată ar ajunge direct în râul Bâc, fără a fi supusă niciunui proces de purificare.

Reabilitarea Stației presupune construcția clădirii de admisie, a deznisipătorului, a zonei de depozitare a nămolului deshidratat, a stației de dozare chimică și a clădirii de tratare a nămolului, reabilitarea decantoarelor primare și secundare, instalarea a patru digestoare și construcţia unui rezervor de biogaz.

În reparație se află trei decantoare secundare, bazine în care nămolul activ este sedimentat, iar apa se limpezește.

Lucrările ar urma să fie finalizate până la sfârșitul anului viitor, respectiv, doar atunci vom putea vorbi despre revenirea Stației la funcționalitate deplină. Până atunci, urmează a fi stabilite cauzele mirosului și ale culorii albe a apei.

Deversări clandestine?

Șeful Departamentului asigurarea și controlul calității din cadrul S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Arcadie Rusnac, explică că funcționalitatea parțială a instalațiilor nu ar fi cauza care determină culoarea albă a apei în punctul în care este deversată în râul Bâc. Acesta afirmă că ar putea fi vorba despre un proces generat de temperaturile înalte, de oxidarea hidrogenului sau deversările clandestine în râul Bâc.

Din canalele Stației de Epurare în râul Bâc se revasă apă de culoare albă.

Reprezentantul pronunță și denumirea unui agent economic, compania de producere a alcoolului „Zernoff”, a cărui spațiu de producere este în preajma Stației de Epurare, care ar fi deversat borhot (amestec de cereale din care se obțin băuturi alcoolice – n.r.) în sistemul de canalizare.

„Da, a fost probleme privind diversările de la Zernoff, presupunem, deoarece toată stația de epurare era un miros de alcool și după aceasta au fost schimbări în epurare.(…) Noi știm că dacă în spirt torni apă, se face alb ca laptele.Acum deja nu sunt diversări, dar culoarea albă continuă să persiste. (…) Diversări au fost și mai demult, începând cu luna iulie, data de 16, 17, 18 iulie. Pe urmă s-au stopat. Procesul la stație parcă a mers mai bine. În ultima perioadă însă au fost iar diversări. Până s-a sunat, până s-a dus Inspecția pentru a preleva probe…”, explică șeful de depratament de la S.A. „Apă-Canal Chișinău”.

Întrebat care au fost acțiunile exacte ale S.A. „Apă-Canal Chișinău” în acest caz, acesta nu a avut un răspuns exact. 

Sursa: zernoff.md

Conducerea „Zernoff” neagă orice acuzații și susține că din 2016 uzina de producere a etanolului a trecut la un ciclu de producție închis, care a exclus complet trimiterea fracției lichide către stațiile de tratare. 

„Tehnologia a eliminat, de asemenea, posibilitatea tehnică de a arunca orice deșeuri în râu. Acest lucru, a fost confirmat prin verificări oficiale periodice care au fost efectuate în situații similare în anii precedenți”, dă asigurări conducerea uzinei.

În prezent, susține Arcadie Rusnac, probele de apă de la Stația de Epurare sunt transmise la laboratorul Academiei de Științe, care urmează să identifice sursa pigmentului care colorează apa în alb.

Probe de apă prelevate din decantoarele secundare, după ce apauzată trece prin întreg procesul de epurare. După câteva minute de la prelevare, apa a căpătat nouață albă.

Între timp, au fost publicate rezultatele de laborator ale Agenției de Mediu. Acestea arată depășiri ale valorilor-limită de încărcare cu poluanți a apelor uzate deversate de Stația de Epurare în râul Bâc. Spre exemplu, s-a constatat că valorile-limită ale detergenților în apă sunt depășite de 50 de ori, iar ale azotului amoniacal, de 43 de ori.

Acest lucru denotă că există probleme privind monitorizarea și sancționarea agenților economici care varsă apele uzate direct în sistemul de canalizare, fără a le epura în stații locale, dar și că nu este verificat gradul de poluare a apelor pe care le deversează agenții economici.

Arcadie Rusnac

Responsabilul de la S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Arcadie Rusnac, susține că instituția nu deține lista agenților economici care au stații de epurare funcționale și nu poate oferi informații despre persoanele juridice care au semnat contracte cu S.A. „Apă-Canal Chișinău”, prin care întreprinderea municipală se angajează să epureze apele uzate. Șefa serviciului de presă de la S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Nadejda Fotescu, a declarat că informațiile privind numele agenților economici și sumele pe care aceștia le achită întreprinderii municipale sunt date cu caracter personal.

Am expediat o solicitare de informații instituției, pentru a afla, cel puțin, apele uzate a câte companii s-a angajat S.A. „Apă-Canal Chișinău” să le epureze și care este suma totală achitată de acestea în bugetul întreprinderii. 

MADRM nu are o explicație exactă

Problema lipsei controlului asupra respectării Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisaruri de apă pentru localitățile urbane şi rurale a fost pusă în discuție și la ședința Guvernului din 4 septembrie. La raport a venit secretara de stat de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Iuliana Cantaragiu, care nu a oferit însă o explicație exactă privind instituțiile direct responsabile de respectarea legislației.

„Stația nu poate epura corespunzător apele uzate pentru că acestea ajung la concentrații maxime admisibile, peste norma stabilită de lege. Acest lucru se întâmplă de ani în șir din cauza că nu se respectă o hotărâre de Guvern care pune în aplicare articolul privind cerințele de colectare și deversare a apelor. Respectiv, s-a admis ca legislația de mediu să nu fie pusă în aplicare, iar agenții economici nu și-au construit stații de pre-epurare a apelor uzate”, a declarat Iuliana Cantarangiu.

O Hotărâre de Guvern din 2013 obligă toți consumatorii, alții decât cei casnici, să epureze local apele uzate, astfel încât în punctul în care acestea sunt deversate în sistemul de canalizare să fie asigurată respectarea concentraţiei maxim admisibile în de substanţe poluante.

L-am întrebat pe șeful de direcție de la S.A. „Apă-Canal Chișinău” ce pârghii legale are instituția pentru a deconecta agenții economici de la sistemul de canalizare dacă aceștia nu dețin stațiile lor de epurare a apei.

„Apă-Canal are mecanisme. Noi încercăm să le executăm, deoarece legea prevede controale, înaintarea plăților. Cu regret, majoritatea plăților în instanță începem să le pierdem. 20 de ani era tot bine, dacă cineva depășea, încălca, plătea. Totul era bine. Acum, nu. Se anulează sumele. Se casează, pentru că nu s-a făcut ceva drept, că n-ați semnat o hârtie, că n-a mai fost o semnătură”, explică Arcadie Rusnac, ca afirmă că în prezent legea interzice deconectarea agenților economici de la sistemul de canalizare.

Acest lucru, dă asigurări funcționarul, se va întâmpla începând cu anul viitor, după ce Stația de Epurare va fi reabilitată.

A.R.: – Și acei care produc pește, carne, uleiuri, cosmetică, carne, coloranți, ciorapi, toți produc și toți au ape uzate. La apele uzate trebuie să fie stații de epurare locale și ei trebuie să știe că azi sau mâine, pesta jumătate de an sau peste un an va fi stopată canalizarea. Vom merge și săpa o porțiune, vom demonta rețeaua de canalizare și el o să rămână cum obiectul lui acolo.
ZdG: – Până în prezent s-a întâmplat așa?
A.R.: – Înainte, când era Uniunea Sovietică, dacă nu aveau stații locale, nu funcționau sau erau diversări, așa procedam. Acum, legea nu ne-a permis. Dar dacă o să facem renovare și legea o vom mai modifica, noi o să aplicăm legea în măsura în care este.

Nămolul — problema urât mirositoare

O altă problemă, trecută cu vederea de autorități și a cărei soluționare, la fel, nu este condiționată neapărat de reabilitarea stației, este nămolul depozitat timp de 12 ani pe teritoriul SEAU și care, generează miros neplăcut în capitală și în suburbii.

„Nămolurile, ani de zile, se depozitează pe teritoriul stației și trebuie să spunem prompt, să nu ducem în eroare orășenii și organele de resort, că nămolurile trebuie să fie deshidratate și utilizate sau duse pe câmpuri, ca îngrășământ organic sau duse și astupate. Nu trebuie să-l mutăm dintr-o groapă în alta, după care se elimină mirosul acesta, răspândindu-se în bătaia vântului. Seara, când nu-i vânt sau dimineața când vântul se oprește pe jumătate de oră, o oră, și pe urmă în care direcție se pornește, nu-i fericire la oamenii cei care sunt în calea vântului. (…) Întrebarea este a statului, a orașului. Statul trebuie să se gândească ce să facă cu deșeurile, cu toată mizeria asta. Noi vorbim de nămol, dar ce să facem cu geotuburile acestea depozitate? Unde să le ducem?”, explică Arcadie Rusnac, care precizează că, în 2010, geotuburile au fost achiziționate drept o soluție de moment, care s-a transformat într-o problemă de durată, fără rezolvare.

Arcadie Rusnac, șeful Departamentului asigurarea și controlul calității din cadrul S.A. „Apă-Canal Chișinău”

În prezent, spre exemplu, pe o suprafață de trei hectare din imediata apropiere a capitalei sunt depozitate geotuburi utilizate.

În 12 ani, în depozitele de la Stația de Epurare, care reprezintă niște gropi imense, neacoperite, în preajma cărora persistă un miros intens neplăcut, au fost adunați 700 de mii de metri cubi de nămol. Volumul este echivalent cu mai bine de jumătate din cantitatea anuală de gunoi care evacuată din Chișinău și suburbii.

Despre problema depozitării nămolului au cunoscut toate autoritățile.

Într-un timp, după ce Stația a achiziționat două centrifugi pentru tratarea nămolului, acesta a fost dus pe câmpurile Academiei de Științe, drept îngrășământ pentru culturile tehnice.

Astăzi, nămolul trecut prin centrifugi, despre care Arcadie Rusnac susține că poate fi folosit drept îngrășăminte pentru grâu, porumb, floarea-soarelui sau soia, este depozitat, la fel pe teritoriul Stației de epurare, pentru că autoritățile nu au găsit o soluție privind utilizarea acestuia.

„Dacă noi am acumulat 12 ani și mai acumulăm 5-10 ani, atunci toți orășenii trebuie să plece din Chișinău. Trebuie să găsim o soluție. Soluții sunt mai multe: reciclare, utilizare în agricultură, în alte domenii”, explică Arcadie Rusnac.

Între timp, autoritățile se roagă să plouă pentru a diminua mirosul și revolta locuitorilor, iar Guvernul colectează informații pentru elaborarea unui ghid de utilizare a nămolului.

Reabilitarea Stației de Epurare presupune construcția unei clădiri de tratare a nămolului. Aceasta va constitui o zonă închisă, dotată cu ventilare și filtru biologic, care nu va permite contaminarea aerului cu miros de nămol. Aici nămolul va fi trecut prin centrifugă și deshidratat, iar ulterior va putea fi folosit drept îngrășiminte.

Sâmbătă, 7 septembrie, în fața clădirii Primăriei municipiului Chișinău va fi organizat un protest împotriva „celor care ne-au otrăvit în ultimele 2 săptămâni”


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *