Vârsta „de lux” a pensionarilor de mâine

De câţiva ani, experţii în demografie şi economie bat alarma despre un iminent  colaps al actualului sistem de pensii. Ca să nu ajungă R.Moldova într-o bună zi la o incapacitate profundă de plată a pensiilor, este absolut necesară majorarea vârstei de pensionare. De cealaltă parte, reprezentanţii statului susţin că nici nu se pune în discuţie acest lucru, deoarece există alte rezerve care oferă spaţiu de manevră Guvernului. Aceştia recunosc, însă, că subiectul dat este unul sensibil din punct de vedere politic.

R. Moldova este considerată cea mai săracă ţară din Europa, cu toate acestea, ea are cel mai “luxos” sistem de pensionare (57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi), care, în mare parte, nu este acoperit de economia ţării, o parte dintre acesta fiind achitat inclusiv din credite externe, ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume, susţine Reprezentantul adjunct al Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA) în R. Moldova, Boris Gâlca.

„Problema reformării sistemului de pensii este evitată de orice Guvern, indiferent de culoarea politică a acestuia, pentru că subiectul este extrem de sensibil şi trezeşte reacţii negative, chiar proteste, şi nu doar în R. Moldova, ci în întreaga Europă. Cu toate acestea, statul trebuie să-şi asume responsabilitatea şi să înceapă, chiar dacă suntem în mare întârziere, acest proces de majorare a vârstei de pensionare, care oricum va dura câţiva ani buni”,  a menţionat reprezentantul UNFPA.

Conform estimărilor ONU, în mai puţin de 40 de ani, numărul persoanelor de peste 60 de ani va fi de peste 30%, adică practic fiecare a treia persoană va fi de vârstă pensionară. La momentul de faţă, impozitele a 2-3 persoane angajate în câmpul muncii merg la plata unei pensii. Foarte curând, însă, această paritate va fi de 1 la 1, iar în vreo 40 de ani vor fi mai mulţi pensionari decât cotribuabili, lucru ce va pune în mare vulnerabilitate persoanele vârstnice şi nu se ştie exact cum le va fi asigurat traiul decent.

Eliminarea privilegiilor – început de reformă

În toate aceste circumstanţe, experţii internaţionali, precum şi ţările care au trecut deja prin aceste procese consideră că reformarea sistemului de pensii, odată cu transparenţa deciziilor pentru calculul pensiilor, inclusiv majorarea vârstei de pensionare, este foarte actuală.

Primii paşi spre reformarea sistemului de pensii din R.Moldova au fost făcuţi odată cu eliminarea privilegiilor de care beneficiază mai multe categorii de angajaţi. Astfel, de la începutul lunii viitoare, vârsta de pensionare pentru judecători, procurori, poliţişti şi funcţionari va creşte treptat, cu şase luni anual, până la nivelul general. Stagiul general de cotizare pentru toţi angajaţii va creşte de la 30 la 35 de ani. Proiectul propune şi creşterea treptată, cu şase luni în fiecare an, de la 20 la 25 de ani, a stagiului de cotizare pentru militari şi poliţişti.

Echivalarea vârstei de pensionare

În paralel cu aceste acţiuni este necesară şi majorarea vârstei de pensionare, care de asemenea ar avea loc gradual, este convins Boris Gâlca. “La această etapă, cred că este benefică majorarea cenzului de vârstă parţial, asta înseamnă că am ridica vârsta de pensionare doar la femei, adică am echivala această vârstă la 62 de ani. Sigur că femeile se vor simţi defavorizate, dar trebuie să privim acest lucru inclusiv prin politica de echitate gender şi prin faptul că femeile trăiesc în medie cu 8-10 ani mai mult şi să recunoaştem că bărbaţii sunt  antrenaţi în munci mai dificile şi mai solicitante fizic, şi chiar din perspectiva drepturilor omului şi egalităţii de gen, toţi contribuie în egală măsură la fondul de pensii, dar femeile se bucură mai mult timp de pensie, din simplu motiv că bărbaţii mor mai devreme”, a explicat acesta.

Ana Vasilachi, viceministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a declarat că despre majorarea vârstei de pensionare nu poate fi vorba în următorii câţiva ani şi că despre această necesitate nici nu s-a discutat în cadrul ministerului din care face parte. Acelaşi lucru l-a confirmat Veaceslav Ioniţă, Preşedintele Comisiei Parlamentare Economie, Buget şi Finanţe.

Un pericol politic

„Deocamdată, de vârsta de pensionare nu “ne atingem”, chiar dacă avem probleme legate de fondul de pensii, cel puţin din 2 motive. Avem o rezervă enormă de creştere a fondului de asigurare cu pensii prin creşterea numărului locurilor de muncă, altfel spus, în economie avem angajaţi oficial mai puţin de 600 de mii de persoane, în condiţiile în  care ar trebui să avem cel puţin 1 milion şi jumătate. Subiectul numărul unu în Moldova este cum să asigurăm crearea de locuri noi de muncă, lucru pe care nu şi-l pot permite europenii, din simplu motiv că la ei toată populaţia este ocupată. Spre exemplu, să majorăm cu 5 ani vârsta de pensionare este echivalent cu a crea vreo 15% de noi locuri de muncă, faţă de cât avem acum, lucru care se va întâmpla, cu certitudine. Nu are sens să vorbim despre vârsta de pensionare, pentru că politic este foarte periculos, în situaţia când ai o rezervă mult mai mare, cum este crearea locurilor de muncă”, susţine Ioniţă.

Un alt aspect pe care l-a menţionat deputatul este salariul plătit la negru, care constituie 30-40 % din salariul pe care îl primeşte un angajat. De aceea, reducerea fraudelor fiscale şi creşterea numărului de salarizaţi oficiali va permite R. Moldova să crească rapid fondul de asigurare cu pensii, fapt care va detensiona situaţia legată de necesitatea majorării vârstei de pensionare, a mai explicat deputatul. Ioniţă susţine că acest lucru se poate întâmpla în următorii 3-4 ani. “Sărăcia noastră, în cazul dat, este un colac de salvare, un ajutor Guvernului şi important e să ne învăţăm să băgăm în câmpul muncii şomerii, astfel încât să avem spaţiu de manevră”, este convins acesta.

Majorarea vârstei de pensionare — soluţie de lungă durată

Cercetătorul economic Adrian Lupuşor, care este şi autorul studiului “Fezabilitatea implementării sistemului de pensii private”, este convins că în condiţiile în care speranţa de viaţă în Moldova este de 69 de ani, natalitatea este în continuă scădere, iar zeci de mii de persoane apte de muncă se află în şomaj, majorarea graduală a vârstei de pensionare şi alinierea ulterioară a vârstei de pensionare pentru femei cu cea pentru bărbaţi la nivelul de 65 de ani într-adevăr este o soluţie de lungă durată.

De fapt, majorarea vârstei de pensionare a fost prevăzută încă în 1999, când s-a aplicat principiul majorării anuale a vârstei de pensionare cu câte 6 luni pentru femei şi bărbaţi, proces stopat din motive politice în 2002, la nivelul de 57 de ani pentru femei şi 63 de ani pentru bărbaţi. Experţii sunt convinşi că alternativele pe care le are statul la majorarea vârstei de pensionare nu sunt soluţii de lungă durată şi cu cât mai devreme vor fi iniţiate discuţiile publice pe marginea acestui subiect cu atât mai deschis va reacţiona populaţia atunci când se va trece la majorarea cenzului de vârstă, pentru că oricum acest fapt este inevitabil. Îndemnul specialiştilor este ca guvernanţii să nu se gândească doar la cei 4-8 ani cât sunt la guvernare, dar la soluţii de durată, pentru a evita situaţia când persoanele active de azi, peste câteva zeci de ani să ajungă în imposibilitatea de a primi pensii, pentru care au contribuit toată viaţa. Managementul social condus pe criterii politice  şi nu demografice asigură soluţii momentane, dar şi riscuri de durată.

Tatiana EŢCO