Tancuri în roz

Praga, noaptea din 27 spre 28 aprilie 1991: un student de la arte, David Čarnỳ, împreună cu o gaşcă de amici au vopsit în roz Monumentul tanchiştilor sovietici eliberatori din piaţa Štefánik – mai precis, un tanc sovietic IS-2m aflat pe un piedestal masiv de 5 metri înălţime. Iar ca s-o facă şi mai boacănă, au instalat pe turela blindatei un cogeamite deget mijlociu. Čarnỳ şi prietenii săi şi-au semnat lucrarea la baza soclului cu „David Čarnỳ şi neo-splendizii”. Au transformat astfel instalaţia dintr-una foarte gravă în ceva foarte comic. Tânărul artist a fost imediat arestat în baza acuzaţiei de încălcare a ordinii publice.

După un protest oficial din partea guvernului rus, tancul a fost revopsit în verde.

Puţin mai târziu, 15 deputaţi din parlamentul nou-ales s-au declarat solidari cu Čarnỳ şi, profitând de dreptul la imunitate parlamentară, au revopsit în semn de protest tancul în roz. În consecinţă, artistul a fost eliberat, iar tancul şi-a pierdut statutul de „monument naţional” şi a fost reamplasat. La câtva timp după absolvirea facultăţii, Čarnỳ a propus conceptul unei noi statui pe locul rămas acum gol: botul vopsit în roz al unui tanc rusesc se iţeşte din gazon, de parcă ar fi fost împotmolit în pământul ceh ca într-o mlaştină. Dar la intervenţia prim-ministrului Miloš Zeman şi a ambasadorului Rusiei Vasili Yakovlev, consiliul municipal al Pragăi a abolit proiectul. Statuia a fost totuşi finalizată şi instalată în staţiunea balneară Lázně Bohdaneč, unde armată sovietică de ocupaţie a fost dislocată până la începutul lui 1990.

Pe 17 octombrie 2002, pe locul unde se afla monumentul a fost instalat un havuz. Apa curgătoare ar fi trebuit să purifice simbolic locul şi să şteargă din mintea oamenilor daravela pe care a stârnit-o Čarnỳ şi acoliţii săi neo-splendizi. Oamenii, însă, nu au uitat. În 2004 Praga a găzduit o paradă a vacilor – e vorba despre instalarea în diferite locuri din oraş a unor vaci albe din fibră de sticlă produse după aceeaşi matriţă şi ulterior colorate de către personalităţi locale. Aceste vaci sunt de obicei vândute la licitaţie, iar banii obţinuţi sunt viraţi unei cauze de binefacere. (Parade similare s-au ţinut în 2005 şi la Bucureşti şi la Moscova.) Una dintre vacile expuse în Praga era vopsită în kaki şi avea pe dreapta şi pe stânga pictat câte un număr alb 23 şi câte o stea roşie cu cinci colţuri. Se anunţase din timp că vaca va fi pictată în curând în roz. Evenimentul însă n-a avut loc, căci statuia a fost vandalizată.
De ce anume 23? Conform Wikipediei, existase câteva confuzii jenante legate de fostul Monument al tanchiştilor sovietici. Acesta trebuia să reprezinte primul tanc sovietic care a intrat în Praga în 1945 – un T-34, la cârma căruia se afla locotenentul Goncharenko, şi nu un IS-2m. Se pare că nici numărul de pe turela blindatei nu era inscripţionat corect. Tancul lui Goncharenko era marcat cu I-24, iar tancul-monument avea scris pe el 23.

Pentru mulţi locuitori ai Pragăi maşinăria instalată în piaţa Štefánik devenise mai curând un simbol nu atât al izgonirii naziştilor, cât al invaziei sovietice, finalizată în Primăvara de la Praga din 1968, şi al instaurării ulterioare a trupelor sovietice în zonă. Se specula chiar că numărul de pe turelă ar fi prezis acea invazie (1945+23=1968). Respectiv, se poate spune că bazaconiile lui Čarnỳ erau, de fapt, o formalizare a unei dorinţe colective a locuitorilor Pragăi de a elimina acel monument.

Anul trecut, pe 21 august, „bucata de carcasă roz” a lui Čarnỳ a fost totuşi instalată, ilegal, pe locul vechiului monument. Bucata mai avea semnul invaziei – o dunga albă -, la fel erau marcate şi tancurile sovietice care au invadat Cehoslovacia în 1968. Čarnỳ a afirmat că statuia este un monument ridicat noilor politici externe ale Rusiei.

Tancul în roz a făcut ca Čarnỳ să devină rapid un nume de referinţă în arta contemporană. Lucrările sale mai noi nu încetează să mire, dar şi să supere. Sunt uneori şi cenzurate. Ultima sa lucrare e un exemplu grăitor în acest sens. „Entropa” e un proiect sculptural foarte ambiţios, dezvelit în Bruxelles la 12 ianuarie 2009 cu ocazia preluării preşedinţiei Consiliului Europei de către Cehia. Lucrarea reprezintă o uriaşă kit-machetă compusă din ţările membre ale UE. Fiecare ţară este reprezentată de un anumit stereotip: România – o ţară a vampirilor, Germania – a magistralelor, Italia – a fotbaliştilor, iar Bulgaria, surprinzător – a closetelor turceşti. La intervenţia guvernului Bulgar – detaliul „Bulgaria” din sculptură a fost acoperit cu o pânză neagră.

Iniţial, trebuiau să colaboreze 27 de artişti din fiecare ţară membră UE, Čarnỳ însă a lucrat doar cu echipa sa, construind nu doar întreaga instalaţie, ci şi artiştii cu care ar fi trebuit să colaboreze – CV-uri false, pagini ale acestor artişti în Internet şi imagini cu felurite lucrări.

Teodor Ajder, dr. psiholog