Ştiinţa la coada priorităţilor

Săptămâna trecută la Chişinău a fost consemnată ziua Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM). Evenimentul a adunat reprezentanţi ai comunităţii academice care au primit cele mai înalte grade de distincţie pentru contribuţia adusă ştiinţei. Deşi evenimentul a putut fi un prilej de dezbateri despre situaţia reală a ştiinţei, savanţii au preferat să evoce trecutul „glorios” al AŞM şi au adus cuvinte de laudă conducerii republicii.

Academicieni şi oameni de ştiinţă au umplut pe jumătate sala azurie a AŞM. Evenimentul a fost deschis şi moderat de Teodor Furdui, prim-vicepreşedintele AŞM, care a făcut o incursiune în istoria ştiinţei, subliniind că în acest an se împlinesc 650 de ani de la fondarea statului moldovenesc, iar istoria ştiinţei „moldoveneşti” începe de la Dimitrie Cantemir, care a adus faimă „ţării noastre” prin lucrările sale ştiinţifice. Tot Furdui a relatat că anii ’50—’80 au fost ani în care ştiinţa de la noi a cunoscut perioada sa de glorie, iar anii ‘90 au fost grei, marcaţi de degradare. Tot atunci a avut loc un exod masiv al resurselor umane din ştiinţă. Punctul culminant al discursului au constituit-o laudele aduse conducerii R. Moldova, căci, potrivit lui Furdui, numai datorită acestui guvern, ştiinţa a cunoscut o etapă nouă de revitalizare, pentru că au fost „majorate salariile, bursele aspiranţilor şi chiar această sală a fost reînnoită graţie preşedintelui”.

Birocraţia frânează cercetarea

Altele sunt opiniile unui tânăr savant care, în preajma acestui eveniment, a evidenţiat adevăratele probleme cu care se confruntă un cercetător în R. Moldova. Alexei Leviţchi este doctor în biologie şi activează în cadrul AŞM. Tânărul cercetător consideră că principala problemă a ştiinţei este exodul de creiere. „Astăzi, ştiinţa nu mai e atractivă. Mulţi tineri pleacă din academie din cauza situaţiei financiare. Alţii încearcă să se afirme aici, dar li-i foarte greu şi, în cele din urmă, cedează”, susţine Leviţchi. „Din cauza birocraţiei şi a tendinţei statului de a număra fiecare ban dat ştiinţei, capacităţile fizice şi mentale sunt consumate pe întocmirea diferitelor acte, dări de seamă şi rapoarte financiare. În final, pentru cercetare rămâne prea puţin timp, de aceea realizările sunt modeste”, conchide Leviţchi.

Bani puţini pentru cercetare

Solicitat să comenteze salariile academicienilor şi ale tinerilor cercetători, Ion Guceac, secretar ştiinţific al AŞM, a afirmat că acestea au fost majorate, dar nu a dorit să ne comunice cifra exactă: „Dacă operăm cu mia de lei, ar însemna să dăm greş, să prezentăm o statistică destructivă. Eu nu pot opera cu cifre la capitolul respectiv”. Guceac a menţionat că problemele ştiinţei din Moldova sunt determinate de cele globale şi a enumerat câteva dintre acestea: „La unele institute, echipamentul ştiinţific e învechit, deşi au fost făcute unele încercări de a renova echipamentul, o bună parte rămâne cel vechi”.

O altă problemă menţionată de Guceac e criza economică, care a afectat şi domeniul ştiinţei. „Din cauza crizei s-au redus banii orientaţi spre cercetare, şi planurile puse pe agenda zilei la începutul anului acum suferă modificări la capitolul buget”, susţine Guceac. Cele două probleme, lipsa de echipament nou şi de bani, determină exodul de savanţi. „Exodul afectează sfera cercetării, dar noi creăm condiţii ca tinerii să rămână în ţară. Acum se cere ca 30% din echipa de cercetare să fie tineri”, explică Guceac, care consideră că această măsură îi va motiva pe tineri să rămână în ştiinţă.

Întrebat de ce programul noului Guvern nu acordă nicio atenţie ştiinţei, Guceac a spus că aceasta nu e o problemă care ar trebui să ne frământe „Am dori ca sectorul să se bucure de un sprijin mai avansat, însă, luând în considerare durata de activitate a noului guvern, cred că acest lucru nu ar trebui să ne dea bătaie de cap”.

Daniela GUŢU