Şoferii fără experienţă comit o treime din accidentele rutiere

Către anul 2030, numărul accidentelor rutiere în lume se va dubla. Fiecare a 5-a persoană, adică peste 2,6 milioane de oameni, riscă să decedeze anual ca urmare a accidentelor rutiere, iar alte 5 milioane să fie traumatizate.Aceasta în cazul în care ţările lumii la general şi R. Moldova în particular vor neglija rezoluţia ONU privind declararea anilor 2011-2020: “Decada acţiunilor în domeniul siguranţei rutiere”, în special responsabilităţile asumate prin aceasta, printre care şi obiectivul de a reduce cu 50% numărul accidentelor până în anul 2020.

Riscurile în traficul rutier şi prevenirea acestora au fost dezbătute la 17 mai în cadrul unei conferinţe naţionale, desfăşurate la Spitalul Clinic Republican.

Participanţii, printre care medici, dar şi poliţişti, reprezentanţi ai serviciilor de intervenţie specială, s-au referit la necesitatea ajustării legislaţiei pentru prevenirea riscurilor, care în Moldova sunt cauzate de viteza excesivă şi conducerea în stare de ebrietate, de neutilizarea centurii de siguranţă, a scaunului pentru copii şi a căştilor pentru motociclişti. În mod special, s-a pus accent pe necesitatea îmbunătăţirii serviciilor de urgenţă, a activităţilor de educaţie rutieră a copiilor.

Astfel, potrivit raportului MAI prezentat la conferinţă, “în Republica Moldova,  mortalitatea cauzată de accidentele rutiere constituie 13,2 decese la 100 mii de locuitori”.

În primele 3 luni ale anului curent s-a atestat o diminuare neesenţială a  persoanelor decedate în accidente de circulaţie, comparativ cu perioada analogică a anului trecut.

Oricum, 13% din accidente se produc din cauza consumului de alcool la volan, iar a treia parte  din totalitatea accidentelor comise au loc din vina conducătorilor auto ce deţin permise de conducere cu stagiul de până la 3 ani. Pierderile statului cauzate de accidente rutiere constituie de la 1 până la 3% din produsul intern brut.

Referindu-se la operativitatea intervenţiei medicale, Gheorghe Ciobanu, specialist principal al Ministerului Sănătăţii în medicina de urgenţă, spune că 50% din persoanele accidentate letal decedează la locul întâmplării, alte 30% la 1-2 ore după accident, iar 20% din decese sunt tardive, urmare a insuficienţei organice sau efectelor septice. “Medicina mondială are o doctrină în acest sens, numită “30 de minute de aur”, timp în care intervenţia medicilor poate salva multă lume”, a declarat Ciobanu, adăugând că “ideal ar fi să existe o comunicare eficientă între echipele de descarcerare, medici şi echipele polidisciplinare ale spitalelor de urgenţă. Cei din urmă trebuie să aştepte persoana accidentată “la uşa spitalului”.

Medicii consideră că la conducerea echipelor medicale de intervenţie la accidente ar trebui să fie un chirurg specializat în traumatologie, asistat de un anesteziolog şi un reanimatolog, care să dispună atât de cunoştinţele necesare, cât şi de aparatele de investigaţie.

Amintim că timpul mediu de deservire a unei chemări de urgenţă în R. Moldova este 45 de minute, dar, potrivit responsabililor de la Spitalul de Urgenţă din Chişinău, dispeceratul triază chemările şi pentru deservirea celor accidentaţi sunt mobilizate echipe aparte. Oficial, întreg teritoriul ţării este administrat astfel, încât în raza de 25 km să fie dislocate câte un punct sau o echipă de intervenţie, care să ajungă la locul accidentului în 15 minute.

“Cel puţin aşa sunt prezentate lucrurile teoretic şi în cazul în care există indicatoarele rutiere corespunzătoare, iar telefoanele urgenţei nu sunt ocupate de pacienţi cu probleme minore, care nu au cui se jelui”, remarcă Gheorghe Ciobanu.

Amintim că cele mai importante cauze ale mortalităţii în urma accidentelor sunt viteza, consumul de băuturi alcoolice sau de droguri, oboseala, neutilizarea centurii de siguranţă sau a căştii de protecţie etc.

O altă cauză importantă a accidentelor, mai ales în ţările cu venituri mici (unde se înregistrează peste 90% din totalul accidentelor anuale, majoritatea soldate cu moartea celor implicaţi), rezidă în infrastructura drumurilor, marcajul inadecvat sau practic inexistent, dar şi în starea tehnică a maşinilor.

Liuba Lupaşco

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. vera

    A N U N T !
    Cine doreste, sa vada, cum e in lumea celor drepti, n-are decit sa-si cumpere masina si s-o miie cu o viteza “nebuna” pe strazile Chisinaului- bogat in santuri si gropi -adinci!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *