Rugul de primăvară – un risc pentru copii

Primăvara reînvie jocurile copilăriei în curte, dar aduce şi riscuri pentru micuţii nesupravegheaţi. Arderea deşeurilor şi a frunzelor, focurile la grătare sau cuptoraşe din curte fascinează copiii, dar le pot provoca şi daune.

În Secţia Arsuri a Spitalului Republican pentru Copii „Emilian Coţaga” din Chişinău “joaca cu focul” e cea mai tristă povestire. Pentru Bogdănel, un băieţel de 4 ani, cu cicatrici adânci pe braţul stâng, spitalul a devenit a doua casă. Mama copilului spune că şi azi, la aproape doi ani de la tragedie, nu îşi poate explica cum s-a întâmplat totul.

„Făceam ordine în curte, adunând toate frunzele uscate rămase încă din toamnă. Am aprins un rug, peste care am aruncat mai multe sticle de plastic, pentru ca focul să ardă mai bine. În timp ce noi, cei maturi, ne vedeam de treburi, Bogdănel se juca nu departe. Şi atunci s-a întâmplat nenorocirea. Copilul a alergat pe lângă foc, s-a împiedicat şi a căzut cu cotul peste plasticul fierbinte, care i-a cuprins mâna ca o mănuşă, arzându-i pielea pe o porţiune destul de mare, de la cot în jos.”

Din păcate, copii aflaţi în situaţia lui Bogdan sunt foarte mulţi. “Statistica arată că anual circa  800 de copii sunt internaţi în spital, cu diferite grade de arsuri. Astfel, cele 30 de paturi din secţie nu sunt goale niciodată. Pe când numărul total al adresărilor este de aproximativ 1200, dar ceilalţi copii sunt trataţi ambulator.”, spune medicul combustiolog Sergiu Monu, de la Spitalul Republican pentru Copii ”Emilian Coţaga” din Chişinău, Secţia Arsuri.

Primele clipe după arsură sunt extrem de importante pentru victimă. Mama băiatului îşi aminteşte cu groază cum a reacţionat imediat după cele întâmplate. “I-am pus mâna sub un jet de apă rece, după care, fără a mai aştepta salvarea, l-am dus la spitalul raional. Cât timp medicii i-au acordat primul ajutor, Bogdan a fost conştient şi destul de calm. Nu a plâns şi chiar a discutat cu medicul. Pe moment, am crezut că am scăpat de cumpănă, dar nu a fost să fie…”

Medicul explică curajul copilului altfel. “În primele ore, copilul poate să se simtă satisfăcător, datorită faptului că organismul încearcă să compenseze şocul şi pierderile de lichide. Dar această stare nu durează mult, pentru că în organism se instalează un sindrom general cu atât mai grav, cu cât arsura e mai întinsă ca suprafaţă şi mai profundă. Din acest considerent, mulţi părinţi, pe lângă faptul că se fac vinovaţi de lipsa de atenţie, se adresează mult mai târziu la medic, neconştientizând cât de grave pot fi arsurile.”

Deşi mama băiatului spune că se simte vinovată pentru cele întâmplate cu fiul său, ea consideră că această tragedie se putea întâmpla oricui. De altă părere este medicul, care crede că este de datoria ambilor părinţi să ofere copiilor lor o casă fără pericole. “Cele mai multe tragedii se întâmplă în decursul a câteva secunde, cât copilul rămâne fără supraveghere. De multe ori mă întreb – dacă în ţara noastră părinţii ar fi pedepsiţi prin lege pentru neatenţie, la fel cum se întâmplă în alte ţări, oare ar fi mai vigilenţi? La noi, nu ştiu de ce, se întâmplă invers. Abia după ce are loc o tragedie, adulţii încep să identifice şi să elimine toate pericolele din calea celui mic”.

Deşi în ziua accidentului Bogdan a fost liniştit şi totul părea că va trece curând, acest băieţel a devenit rezident permanent al spitalelor, suportând, între timp, câteva intervenţii chirurgicale. “Revenim o dată în semestru aici pentru operaţii plastice şi tratament de reabilitare, care ajută pielea necrozată să se întindă şi să permită mânuţei să crească ca şi cea sănătoasă. Din păcate, Bogdan va călca pragul spitalului până la majorat, când va înceta să mai crească”, explică mama.

Sfaturi pentru părinţi

Cu mai multe sfaturi privind primul ajutor acordat unui copil în condiţii casnice în cazul provocării unei arsuri vine Sergiu Monu: “Scoateţi hainele care au intrat în contact cu obiectul ce a produs arsura. Răciţi cu apă zonele arse, preţ de 10—15 minute, apoi acoperiţi-le cu ceva uscat. Nu folosiţi niciun fel de creme, unguente, pudră sau orice altceva, ce ar duce la infectarea rănii. Apelaţi serviciul de urgenţă 903. Arsurile nu se tratează acasă.”

Medici sugerează că acum, când copiii încep să petreacă cea mai mare parte a timpului afară, părinţii trebuie să se asigure că nu există surse care ar putea duce la incendii sau obiecte uşor inflamabile care s-ar afla la îndemâna lor. Micuţii cu vârsta cuprinsă între unu şi cinci ani sunt cei mai vulnerabili, din cauza tentaţiei de a cerceta şi a pipăi tot ce îi înconjoară.

În cazul în care familiile au în curte cuptoraşe (gurar), aragazuri, grătare sau alte metale înfierbântate, copiii trebuie ţinuţi departe de aceste ustensile. La aragaz, e bine să fie folosite arzătoarele dinspre perete, atunci când în preajmă sunt copii mici, iar mânerele tigăilor şi cratiţelor trebuie să fie îndreptate spre perete, astfel ca micuţul să nu fie tentat să le apuce. Vasele cu conţinut fierbinte, după ce sunt luate de pe foc, trebuie ţinute în locuri inaccesibile copilului, la înălţime. De asemenea, trebuie ascunse de ei chibriturile, brichetele, candelele, lumânările folosite în gospodărie.

Copilul trebuie supravegheat atunci când e aprins vreun rug în gospodărie, indiferent că este vorba de unul aprins pentru frigărui sau pentru arderea deşeurilor.

Campania Naţională de Comunicare “O casă fără pericole pentru copilul tău”, finanţată de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), în beneficiul Ministerului Sănătăţii, prin intermediul Fundaţiei “Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate” (CPSS) îşi propune să informeze toţi părinţii care au copii cu vârsta cuprinsă între 0-5 ani despre riscurile accidentării copiilor în condiţii casnice şi în accidente rutiere, precum şi despre metodele de prevenire a acestora.

Daniela Borodachi