VIDEO/ Reporter de Gardă „Cârnaţul promisiunilor”, „Am ales pân-am cules” şi „Dă-i cu limba” – premiere TV la Brătuşeni

Ce fac reprezentanţi ai minorităţii etnice de ucraineni, vorbitori de limbă rusă, în timp ce vizionează un video experiment despre cetăţeni ai R. Moldova care nu vorbesc limba română, îşi dau voturile în schimbul unor pomeni electorale „alimentare” sau, în ziua alegerilor, preferă candidaţi despre care nu cunosc nimic? Ne conving că sunt cetăţeni conştienţi, care şi-ar dori să înveţe româna, să fie mai bine informaţi şi să nu existe vrajbă în societate.

Oameni care înţeleg că politicienii încearcă să cumpere voturile în preajma alegerilor, că fac promisiuni şi apoi uită de ei şi că nu contează ce limbă vorbeşti, atâta timp cât se înţeleg şi sunt „oameni” – îi găsim, într-o zi de miercuri, la circa 190 km de Chişinău, în satul Brătuşeni, Edineţ. I-am invitat la discuţii împreună cu Dumitru Lekartev, preşedintele Organizației Ucrainene de Tineret din Moldova şi Eugenia Butnaru, actriţa din spoturile video prezentate de Reporter de Gardă.

„Votează cu capul, nu vota cu maţul”

Primul video care a devenit subiect de discuţie a fost pamfletul „Cârnaţul promisiunilor electorale – nu vota cu maţul, votează cu capul”, realizat de echipa Reporter de Gardă. Spotul video care abordează problema coruperii alegătorilor prin oferirea produselor alimentare de către cei care râvnesc la funcţii înalte în stat, pentru a-i determina să le acorde voturile anume lor, i-a făcut pe oamenii din sat să zâmbească iniţial, apoi, să dea aprobator din cap, declarând că ar fi de acord cu mesajul transmis de acest film.

„Când vin alegerile, măresc şi salariile, şi pensiile măresc, şi drumuri fac, dar cum trec alegerile, uită de noi”, „Uitaţi-vă ce drumuri avem în sat”, „Înainte de alegeri fac câte un kilometru şi gata”, sunt câteva dintre replicile celor mai activi localnici, la doar câteva secunde după finalizarea filmului.

„Am mers prin Terebna, sat mic, dacă să comparăm cu kilometri şi numărul populaţiei… La noi e mult mai rău. Noi am votat socialiştii, dar Terebna a votat democraţii”, a declarat Nicolae Sîpcenco, unul dintre locuitorii satului Brătuşeni.

„Acolo, drumul e asfaltat, mai multe clădiri sunt reparate. De ce este aşa mare diferenţă? Doar toţi suntem cetăţeni ai aceleiaşi ţări? Noi toţi trebuie să votăm dar pentru democraţi? Cum să trăim aici? E clar, cineva votează cu stomacul, iar cineva – cu mintea”, a continuat o femeie.

„Am ales pân-am cules”

Cel de-ai doilea video pamflet, „Am ales pân-am cules”, care are în rolul principal un actor care o imită pe Marina Tauber, primara comunei Jora de Mjloc, abordează problema alegerilor şi cât de bine cetăţenii cunosc candidaţi, precum şi planurile lor de administrare a localităţilor.

Eugenia Butnaru, actriţa care s-a filmat în spotul video în rolul unei cetăţene care a votat-o pe Marina Tauber, i-a descusut pe oameni dacă recunosc despre cine este vorba. În consecinţă, au apărut şi discuţii aprinse despre cine se ascunde după personajul din rolul principal:

  • Omul care se vinde oricui ar fi pentru bani. Cam aşa sunt politicienii care îşi schimbă partidele. De altfel, şi mie mi-au propus, dar eu nu mă duc în alt partid, a declarat Maia Moţpan, consilieră PSRM.
  • Da, dvs aţi votat pentru Dodon, şi îi susţineţi pe socialişti. Vreau să ne spuneţi, ce au făcut ei în perioada asta? – i-a replicat o doamnă din sat, prezentă la dezbatere.
  • Vă răspund. Dar ce pot să facă ei, atunci când socialiştii sunt numai 25 în parlament, cine câştigă? Desigur că restul, cei 75,- a afirmat Maia Moţpan.
  • Dacă oamenii vor gândi cu mintea, dar nu cu stomacul, vor putea schimba situaţia, – a continuat ea.
  • Dar vreau să fim înţeleşi şi noi. Familiile trebuie hrănite, dar de unde să mâncăm, cum să trăim? – i-a răspuns, întrebând, aceeaşi locuitoare.
  • Şi ce? Înseamnă că trebuie să ne vindem? – zise consiliera PSRM.
  • Nu zic să ne vindem, dar să ne gândim cum vom trăi.
  • Să fim neutri: „Ne daţi voi – spunem că suntem pentru voi, dar acolo numai noi să ştim pentru cine votăm, şi aşa e corect”, – zise Maia Moţpan.
  • Aşa toţi fac, s-au auzit în cor mai multe voci.
  • La noi, au venit într-un an în sat să împartă ziare şi câţi pensionari fără un loc de muncă erau, au început şi ei să împartă, primind 100-300 de lei? Ei nu făceam propagandă, doar le dădeau ziare oamenilor. Dar cum altfel să trăiască, de unde bani? – a încheiat localnica, fără a mai aştepta vreun răspuns.
  • Acum câţiva ani, înainte de ultima campanie electorală, au venit şi făceau agitaţie în sat. O femeie care lucrează la şcoală, s-a ridicat şi a spus că are un salariu de 600 de lei. Dar ei o întreabă: „Da acasă gâşte, purcei, vacă ai?”. Şi ea le-a răspuns: „Nu trebuie să număraţi ce am eu acasă, căci de animalele astea trebuie să ai grijă, trebuie să le hrăneşti şi apoi să ai carne sau să faci un ban. Este munca mea. Nu-i ca la cei care primesc câte 40-60 de mii de lei”, a povestit Maia Moţpan.
  • Şi apoi, tineretul se gândeşte: la ce ne-ar trebui studii superioare, dacă lumea cu universităţi terminate are aşa salarii? – şi-a amintit săteanca.
  • „Morala este că eroina filmului, după alegeri, şi-a arătat adevărata sa faţă”, s-a auzit din spate o voce, care încerca să pună capăt dialogului aprins dintre cele două vecine, prezente la eveniment.

Şi primarul satului Brătuşeni, Mihail Andruh, prezent la discuţie, a explicat că una dintre problemele sătenilor e că nu au unde exporta produsele agricole, după ce muncesc extrem de mult, crescând roada. Potrivit primarului, în lipsa pieţelor de desfacere, unii proprietari de terenuri agricole îşi lasă roada în câmp.

În cele din urmă, deşi publicul nu a recunoscut cine este primara ironizată, actriţa le-a explicat localnicilor că „eroina” este, de fapt, vice-preşedinta Partidului Şor şi figurantă în Raportul Kroll, în care este investigat furtul miliardului din R. Moldova. Deşi figurează în acest raport, candidata Partidului Şor a fost aleasă chiar din primul tur al alegerilor locale primară în comuna Jora de Mijloc, Orhei.

„Dă-i cu limba”

Cel de-al treilea video, „Dă-i cu limba”, care vizează reprezentanţi ai minorităţilor etnice din R. Moldova: găgăuzi, ucraineni şi ruşi, care încearcă să se convingă reciproc de faptul că limba cunoscută de ei este cea care trebuie vorbită, fără a cunoaşte şi limba de stat – limba română, a dezvăluit ma multe preocupări ale localnicilor, reprezentanţi ai etniei ucrainene.

Iuliana Malîş lucrează în cadrul Direcţiei Educaţie. Ea spune că, la fiecare adunare, se vorbeşte în limba română. Zice că, de cele mai multe ori, iese doar cu 30% din informaţie înţeleasă şi trebuie să îşi roage colegii să îi traducă sau să îi explice. „Eu văd cum voi, cei care aţi venit astăzi aici, vorbiţi bine şi rusa şi româna. Şi mă simt incomod că eu nu pot vorbi la fel de bine limba româna. Pentru asta trebuie mai întâi de toate voinţă. Dar este şi sentimentul de ruşine. Câteodată, când încerc să vorbesc în română, mă complexez şi mă tem să nu râdă cineva de mine. Ştiţi cum sunt oamenii, când nu vorbeşti corect? Mai ai nevoie şi de comunicare zilnică în limba română, ca să o însuşeşti mai bine, dar şi de experienţă”, zice Iuliana, în timp ce mulţi dintre consătenii prezenţi la dezbatere dădeau din cap aprobator.

Radu Ivan, în schimb, susţine că „dacă eu vorbesc rusa şi voi mă înţelegeţi, de ce trebuie să vorbesc româna? Principalul e ca oamenii să se înţeleagă, nu contează limba care o vorbesc”.

Sătenii din Brătuşeni au mai povestit şi despre canalele de televiziune din care se informează. Din spusele lor, a fost clar că prevalează Prime şi Publika TV. De asemenea, cei prezenţi au recunoscut că unele ştiri politice sunt realizate în aşa mod încât să manipuleze publicul. „Te uiţi la Prime – îl laudă pe unul, te uiţi la NTV – îl laudă pe altul şi îl critică pe celălalt. Noi nu mai ştim ce să credem şi în cine să avem încredere”, au precizat mai multe voci.

În total, în satul Brătuşeni, locuiesc 4 772 de oameni, dintre care peste 70% sunt ucraineni, potrivit datelor ultimului recensământ din 2014, realizat de Biroul Naţional de Statistică. Conform aceloraşi date, în R. Moldova, ucrainenii reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică – înregistrând 6,5% din numărul populaţiei sau circa 181 de mii de locuitori.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *