Lecția de rezistență a tinerilor care investesc în agricultura R. Moldova
„Copiii din ziua de azi iubesc luxul. Nu au maniere, disprețuiesc autoritatea şi dovedesc lipsă de respect față de bătrâni. Nu se mai ridică în picioare când oamenii în vârstă intră în încăpere, îşi contrazic părintii, mănâncă în grabă delicatesele la masă, stau picior peste picior şi sunt tirani cu profesorii. Tinerii din ziua de azi nu se gândesc decât la ei înșiși. Nu au pic de respect pentru părinţi sau față de persoane mai în vârstă. Vorbesc ca şi cum ei înşişi ar cunoaște totul şi ceea ce noi considerăm înțelepciune, e lipsit de relevanță pentru ei. Cât despre fete, sunt directe, lipsite de modestie şi nefeminine în limbaj, comportament şi îmbrăcăminte”, afirma Socrate.
Au trecut 2 400 de ani și astăzi, în 2019, auzim aceleași lucruri – că generația părinților noștri este ultima care a fost una decentă, iar după ei vine potopul, adică noi, cei tineri, nu vom mai fi capabili să facem agricultură, nu mai suntem interesați de cea mai veche meserie din lume și că omenirea se află în pragul unei crize existențiale în materie de alegere a meseriei de agricultori.
Acest adevăr este unul parțial, pentru că, pe de o parte, mulți tineri migrează spre domeniul IT, acolo unde se câștigă mult și mai ușor decât în afaceri agricole. Pe de altă parte, statele dezvoltate caută soluții inteligente în a atrage cât mai mulți tineri în sectorul agricol. Le oferă burse substanțiale, internship-uri plătite, iar companiile din domeniu vânează specialiști încă de pe băncile facultății.
Dacă are sau nu viitor agricultura R. Moldova, e greu de spus, contează cine ne va conduce în continuare, contează investițiile care vor fi făcute în știința agricolă, în infrastructura post recoltare, în promovarea produselor la export și în multe altele. Că se investește mult în infrastructura agricolă, e de necontestat. Ca argument poate servi faptul că fondurile Agenției de Intervenție și Plăți nu reușesc să acopere cererile de subvenționare venite de la producătorii agricoli.
O altă certitudine pe care o am este că R. Moldova are tineri foarte buni, tineri care muncesc de mici în afacerile agricole ale părinților lor, tineri care au mers la câmp, dar și la piață, dar au învățat și limbi străine, ca să poată negocia contracte de export. Trăiesc omente de maxim optimism, atunci când întâlnesc familii de tineri ca cea a Doinei și a lui Nicu Cîrhan. Să auzi de la tineri de 25 de ani că iubesc satul și că aglomerația de la Chișinău nu le este tocmai la suflet, e surprinzător și îmbucurător.
Azi, când satul moare, doar cu mult optimism și multe investiții îi mai poți da o șansă la o existență civilizată. La doar 25 de ani, să mergi la toate lucrările din câmp, să mergi la piață, târguri sau evenimente, să cauți singur posibilități de export, este o mare responsabilitate.
Când am cunoscut-o pe Doina, în perioada crizei fructelor din primăvara trecută, făcea livrări de prune uscate în tot Chișinăul. Se deplasa cu dubița chiar și pentru cinci kilograme de prune deshidratate, pentru că nu accepta să le vadă aruncate la gunoi. Doina a vândut prune și la sinecost, dar nu și-a pierit entuziasmul, pentru că adoră tot ce face. Profitul obținut îl reinvestește în gospodăria sa agricolă, iar în această toamnă, pe lângă prune, a plantat și un teren cu struguri de masă.
În satul Negrești, raionul Strășeni, Doina se implică și contribuie financiar la mai multe din proiectele locale. Dacă mă întrebați de ce consider că Doina Cîrhan face performanță, vă spun că am cunoscut și perioada din activitatea ei în care a fost nevoită să arunce peste 3 tone de prune hidratate, pentru că minunatul produs nu-și găsise cumpărător, iar ea nu vrea și nu poate aplica tratamente cu conservanți, care ar asigura o mai lungă perioadă de păstrare a produselor.
Pentru mine, este o onoare și o plăcere să scriu despre tineri precum Doina și Nicu, pe care Moldova îi are într-un număr mare. Tineri care nu au părinți influenți din zona politicului și care au obținut gramul lor de succes prin multă muncă și implicare. Iar celor care contestă calitățile tinerilor de la noi, le spun să nu fie stresați, pentru că Moldova are resurse nebănuite de tineri agricultori.
Diana Crudu
