Indemnizaţiile de 54 de lei în dilemă

Deoarece unul dintre părinţi lucrează peste hotare, mai multe familii din satul Ştefăneşti, raionul Floreşti, susţin că nu pot obţine indemnizaţia lunară pentru copii. De fiecare data când părinţii neasiguraţi se adresează la instituţiile abilitate, funcţionarii publici fac trimitere la lege: „Hotărârea Guvernului nr. 460 din 24 martie 2008 interzice achitarea indemnizaţiilor pentru copiii cu vârste între 1,5 ani şi 16 ani dacă unul dintre părinţi lucrează peste hotare”.

Dina Zdragoş este mamă a doi copii. Mihaela are patru ani şi jumătate, iar Laurenţiu nouă luni. De când Mihaela a împlinit vârsta de un an şi jumătate, statul nu le-a mai oferit niciun ajutor. De câţiva ani un singur gând frământă familia Zdragoş: cum să-şi întreţină copiii. „Ne-am adresat la primăria din sat pentru a primi indemnizaţia lunară de 50 de lei. Ni s-a spus că nu avem dreptul fiindcă soţul lucrează şi are carnet de muncă”, povesteşte Dina, nedumerită de situaţie. Tânăra mămică de 22 de ani nu este angajată nicăieri, iar Viorel, şotul ei, nu are un serviciu stabil. El merge din când în când la Moscova, ca să facă un ban pentru a-şi întreţine familia. „Şoţul câştigă cum poate”, spune ea, ţinându-l pe Laurenţiu în braţe. De când s-au căsătorit, Dina şi Viorel locuiesc la părinţi.

„Eu lucrez conform legii 460, unde este scris că dacă soţul este plecat la muncă peste hotarele ţării, atunci el trebuie să arate venitul. Daca ei demonstrează că au un venit mai mic de 54 de lei, o să le dăm compensaţii, dacă nu, facem refuz oficial”, explică Zoia Garştea, şefa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale din oraşul Floreşti. Întrebată cum îşi poate demonstra venitul pe care îl obţine o persoană plecată ilegal la muncă peste hotare, şefa secţiei a răspuns evaziv: „Un invalid de gradul I s-a adresat la noi ca să primească 54 de lei şi nu i-am putut oferi aceşti bani. El are un venit de 62 de lei, iar la Moscova nu poate merge”.

Regulamentul cu privire la plata indemnizaţiei pentru creşterea copiilor a creat confuzie în rândul părinţilor. Dezorientaţi, aceştia se întreabă de ce legea este împotriva lor.

Paşaportul la control
Întrebaţi dacă cunosc care este procedura de obţinere a indemnizaţiilor lunare, oamenii au dat din umeri. Nu ştiu care le sunt drepturile şi nici cine trebuie să-i informeze. „Din 2006 mă adresez la primărie şi la Casa Teritorială de Asigurări Sociale din oraşul Floreşti. Nimeni nu-mi spune ce să fac şi la cine să mai merg. Nimeni nu ne arată drepturile”, spune Dina Zdragoş. Nici Maria Budurin nu poate face faţă legii. De câteva ori a întrebat la primărie cum poate obţine indemnizaţia lunară pentru copilul care are deja patru ani, însă răspunsul este acelaşi: dacă doriți să primiţi ajutorul respectiv, atunci soţul nu trebuie să mai plece peste hotare.

Indemnizaţia lunară pentru întreţinerea copilului cu vârste între 1,5-16 ani se stabileşte în mărime de 50 de lei, dacă venitul total mediu lunar pentru fiecare membru al familiei nu depăşeşte 54 de lei. Pentru obţinerea indemnizaţiilor, unul dintre părinţi trebuie să depună la primărie o cerere, anexând următoarele acte: buletinul de identitate al mamei sau al tatălui; certificatul de naştere al copilului; adeverinţa despre componenţa familiei, eliberată de organul administraţiei publice locale sau de serviciul de exploatare a fondului de locuinţe, sau de alte instituţii în a căror gestiune se află fondul de locuinţe; documentul prin care se confirmă că părinţii sunt sau nu încadraţi în câmpul muncii şi documentul despre venitul familiei (certificatul despre salariu, venitul provenit de la terenul agricol, pensiile de întreţinere, venitul indicat în contractul de arendă a terenului agricol etc.) pe anul calendaristic precedent. În cazul în care solicitantul nu poate confirma documentar angajarea în câmpul muncii, acesta anexează o declaraţie scrisă, în care confirmă sub responsabilitate personală faptul că nu este angajat în câmpul muncii.

Cererea şi actele necesare sunt verificate, înregistrate şi transmise de către reprezentantul primăriei către casa teritorială în termen de cinci zile din momentul înregistrării. În cazul în care la cerere nu sunt anexate toate actele necesare, solicitantul are dreptul să prezinte restul actelor în termen de o lună din data înregistrării cererii. Dacă acest termen este depăşit, comisia este în drept să ia decizia de a refuza stabilirea indemnizaţiei. În cazul în care adresarea a avut loc în prima jumătate a anului, indemnizaţia se plăteşte începând cu luna ianuarie. Dacă adresarea se face în a doua jumătate a anului, indemnizaţia se va stabili din luna adresării până la începutul anului calendaristic următor.

Pentru a-şi putea argumenta refuzul de a oferi indemnizaţiile lunare, instituţiile locale cer să le fie prezentat paşaportul. Existenţa unei ştampile străine, după părerea autorităţilor locale, demonstrează că familiile au un venit mai mare de 54 de lei. „Cei de la primărie au cerut paşaportul soţului pentru a demonstra că el obţine un venit mergând în Rusia la muncă”, spune Dina Zdragoş. În aceeaşi situaţie se afla şi Vitalie Curoşu. „De la primărie mi s-a spus că dacă o persoană are ştampilă în paşaport, atunci nu are dreptul să primească îndemnizaţii. Da, eu am fost în Rusia. Am surori care locuiesc acolo de treizeci de ani. Unde este scris că eu m-am dus să câştig bani?” se întreabă el. Familia Curoşu are doi copii. De când s-a desfiinţat colhozul, Vitalie nu are un loc de muncă asigurat. „Sunt întrebat cum trăiesc dacă nu am unde lucra? Am pământ pe care îl lucrez, cresc o găină, o capră… Aşa ne întreţinem”, spune Vitalie.

Viorel Furdui, expert juridic IDIS Viitorul, a comentat pentru ZdG că „Regulamentul indică foarte clar documentele care trebuie anexate la această cerere. Nicăieri nu este scris că părinţii trebuie să prezinte paşaportul internaţional”. Expertul a mai adăugat că interpretarea legii este injustă, iar instituţiile publice se folosesc de faptul că oamenii nu-şi cunosc drepturile.

Am telefonat la Casa Naţională de Asigurări Sociale din Chişinău. Am întrebat care este procedura de obţinere a indemnizaţiilor şi dacă faptul că am fost la muncă peste hotare influenţează obţinerea acesteia. „Este suficient să prezentaţi certificatul de la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă. Dacă aţi fost sau nu peste hotare, nu ne interesează”, a răspuns persoana de la celălalt capăt al firului. Aceeaşi întrebare a fost adresată prin telefon la Casa Teritorială din Anenii Noi, însă răspunsul a fost diferit: „Primăria ne transmite toate documentele şi ne spune dacă persoana a fost sau nu peste hotare. Ei cunosc mai bine situaţia decât noi”.

În februarie 2009, Reprezentanţa UNICEF în Moldova şi Ministerul Sănătăţii au semnat un acord de colaborare, prin care copiii de până la doi ani, femeile gravide şi femeile care alăptează vor beneficia de asistenţă sub formă de pachete cu produse alimentare. O să revenim cu un material pentru a afla dacă ministerul a cerut paşaportul părinţilor la distribuirea ajutoarelor.

ZdG