Greva foamei la închisoarea din Cahul

Pentru că le-au fost refuzate întrevederile, patru deţinuţi din Penitenciarul nr. 5 din Cahul au declarat luni, 14 septembrie, greva foamei.

“Ca formă de protest, deţinuţii au dreptul să declare greva foamei. Motivul acestor patru deţinuţi este faptul că persoanele cu care au dorit să se întâlnească nu intră în categoria celor care au dreptul să participe la întrevederile de lungă sau de scurtă durată”, a declarat Ana Racu, şefa Serviciului de Presă din cadrul Departamentului Instituţiilor Penitenciare.

Cod neclar

Unii deţinuţi, însă, declară că rudele lor de gradul întâi, care au, portivit legii, acces la închisoare, nu pot veni, fie pe motiv de boală, fie că se află la mare distanţă. Există însă alte rude sau persoane apropiate care ar putea veni la întrevederi, dar conducerea închisorii nu le permite, făcând recurs la lege. În aceste condiţii, unii deţinuţi se pomenesc privaţi de dreptul de a comunica cu apropiaţii. Deţinuţii susţin că vor ţine foame până când mesajul lor va fi auzit.

Conform Codului de executare a sancţiunilor de drept penal, condamnatul are dreptul la întrevederi cu rudele şi cu alte persoane. Aceste întâlniri pot fi de scurtă (de la 2 la 4 ore) sau de lungă durată (de la 1 la 5 zile). Nici Codul de executare şi nici statutul executării pedepsei de către condamnaţi nu specifică clar cine se include şi cine nu în categoria “alte persoane”.

În statutul executării este prevăzut că întrevederile cu alte persoane se acordă doar în următoarele cazuri excepţionale: lipsa soţului şi a altor rude; pentru comunicarea despre decesul soţului şi rudelor apropiate; existenţa unui pericol real şi iminent ce ar putea leza drepturile şi interesele legitime ale deţinutului; pentru desfăşurarea nemijlocită a procedurii de încheiere a căsătoriei; cu notarii, în vederea autentificării unor acte civile care nu poate fi efectuată de către administraţie.

“În toate cazurile de acordare a întrevederilor cu alte persoane, acestea pot fi autorizate de către administraţia instituţiei doar dacă ele nu vor influenţa negativ deţinutul, precum şi dacă există certitudinea că întrevederea nu va fi utilizată în scopul pregătirii sau comiterii unor infracţiuni, distrugerii de probe, ameninţării şi influenţării martorilor, victimelor sau altor persoane, precum şi în alte scopuri ilegale”, prevede Statutul executării pedepsei de către condamnaţi. De asemenea, în cazul refuzului de a acorda întrevederea, pe cererea deţinutului sau a persoanei care doreşte să se întâlnească cu acesta se indică motivul refuzului”.

Proteste întemeiate

Ştefan Burlaca, jurist în cadrul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, consideră că deţinuţii recurg deseori la aceste forme de protest, ca să se facă auziţi. „În majoritatea cazurilor, când se ajunge la declararea grevei, evident că protestele lor sunt mai mult decât întemeiate. În astfel de cazuri, ei ar putea obţine consiliere juridică, iar administraţia va fi obligată să întreprindă acţiunile necesare pentru a înlătura acele inconvenienţe. În cazul în care motivele lor se dovedesc neîntemeiate, aceştia pot fi chiar alimentaţi în mod forţat. Există o astfel de posibilitate legală, a mai adăugat Burlaca. Potrivit acestuia, cele mai frecvente motive invocate de către deţinuţi atunci când declară greva foamei sunt condiţiile proaste de detenţie, care duc la îmbolnăvirea lor, şi tratamentul inuman la care sunt supuşi.

Decese neinvestigate

Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki, declară că, practic în fiecare zi, juriştii din cadrul organizaţiei primesc semnale de la deţinuţii care declară greva foamei, care se mutilează sau aleg alte metode de protest pentru a semnala problemele cu care se confruntă.

“Este extraordinar ce se întâmplă acum în penitenciare. Este o situaţie destul de alarmantă, fiindcă nu este pur şi simplu un abuz asupra drepturilor omului, ci este vorba de oameni morţi, oameni bătuţi până la sânge. Doar în luna iunie au fost trei decese care nu sunt investigate, aceste dosare fiind clasate. Răspunsul lor este acelaşi: “Odnim kriminalom bolşe, odnim menşe, nicego ne budet! (Cu un criminal mai mult sau mai puţin, nu-i nimic grav – n.r.)”. Departamentul Penitenciare face acum ravagii printre deţinuţi. Spun că-i haos în ţară şi, până se lămureşte totul, ei vor fi la pensie. Oamenii nu mai au nici o posibilitate să-şi ceară respectarea drepturilor şi anunţă greva foamei, care nu mai este efectivă, deoarece deţinutul este închis în aceeaşi carceră şi nimeni nici nu ştie că el a anunţat greva foamei”, susţine Ştefan Urâtu.

Urâtu crede că în prezent unica soluţie trebuie să fie schimbarea, cât mai grabnică, a Guvernului, a ministrului Justiţiei şi a şefului Departamentului Instituţiilor Penitenciare. „În caz contrar, situaţia se va agrava şi se va crea un conflict între societate şi stat. Dispare încrederea, Procuratura nu investighează, Departamentul nu permite accesul în penitenciare şi devine unul închis, în loc să ceară ajutor de la societatea civilă”, a conchis Ştefan Urâtu.

Tatiana Eţco


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *