Femeile sinistrate – cel mai mult expuse la riscuri

Raportul Fondului ONU pentru Populaţie, „Starea Populaţiei Lumii 2010”, care în acest an se focusează pe situaţia femeilor şi fetelor adolescente în cazuri de urgenţă, conflicte armate şi calamităţi naturale, arată că cele mai expuse la riscuri sporite în astfel de situaţii sunt femeile şi copiii. Mariana Butnaru, o tânără mamă din Cotul Morii, raionul Hânceşti, sat inundat în vara acestui an, a simţit pe propria-i piele acest lucru. Era în a şaptea lună de sarcină când a venit viitura, care a adus după ea multe lacrimi, spaimă şi griji. Deşi acum patru săptămâni a născut o fetiţă absolut sănătoasă, neliniştea nu a dispărut şi nici problemele.

Dacă până la inundaţii locuiau într-o casă, acum, deşi sunt mai mulţi, trăiesc într-o singură cameră. Ca să ajungi în acea cameră spaţioasă şi plină de lumină, care se află la ultimul etaj al căminului Şcolii-internat pentru copiii cu dizabilităţi din Hânceşti, trebuie să parcurgi un hol, de-a lungul căruia sunt aranjate în rând câteva zeci de perechi de încălţăminte. În camera cu două familii şi trei generaţii miroase a căldură şi a copil mic. Aşternuturile de pe paturi şi hainele, ascunse în câteva genţi cu carouri albastre, sunt puţinele lucruri pe care au reuşit să le ia cu ei. Acasă, în Cotul Morii, nu pot să se întoarcă, nu mai au la ce. Singura speranţă este locuinţa promisă de Guvern.

3 generaţii în 2 odăi

Marea problemă a familiei Butnaru este că le-a fost promisă o casă cu două odăi, care, cu siguranţă, va fi neîncăpătoare pentru şase persoane, câte urmează să locuiască în ea. Fiul divorţat va sta cu părinţii. Fiica Mariana, care are 20 de ani şi care în urmă cu o lună a născut o fetiţă, va locui şi ea la părinţi, împreună cu tatăl copilului. Şi familia acestuia este sinistrată, dar cu ei relaţiile sunt mai tensionate. Tinerii nu şi-au oficializat căsătoria, în lipsa actelor de identitate ale băiatului, care nu şi le-a perfectat de teamă că va fi luat la armată. După inundaţii, când au rămas pe drumuri, acest detaliu nu mai era atât de important pentru ei, dar acum au înţeles că ar fi putut beneficia de vreo odaie separată în viitoarea casă a părinţilor sau de vreun ajutor. Tot din lipsa documentelor necesare, tânăra mamă nu poate primi indemnizaţia lunară pentru nou-născuţi.

Pavel, tânărul tată, recunoaşte cu timiditate că se descurcă greu, «o venit apa, n-avem unde sta, de lucru n-am…». Toţi trăiesc din pensia părinţilor. Internatul, unde sunt cazaţi, îi hrăneşte. Nu-i tocmai o alimentaţie potrivită pentru o mamă care alăptează, pe copil îl doare burta şi plânge, dar alternativă nu au, nu li se permite să-şi gătească singuri, dar nici nu prea ar avea din ce.

Mariana, cum îşi aminteşte despre sarcină sau despre perioada când au avut loc evacuările, începe a plânge. «Îmi era teamă şi greu. Am crezut că am pierdut fata», spune tânăra despre acele zile. Cea mai mare spaimă a tras-o când, fugind din calea apei, maşina în care se afla s-a răsturnat într-un iaz. Malul se surpase. Mariana încă nu a depăşit trauma acelui accident, dar este mulţumită că a beneficiat de asistenţa medicală necesară şi a născut în siguranţă.

Femeile şi copiii, expuşi riscurilor

Raportul „Starea Populaţiei Lumii 2010” arată că atunci când intervine o situaţie de urgenţă viaţa continuă, femeile rămân însărcinate şi nasc copii. În vremuri îndelungate de criză şi refugiu una din cinci femei de vârstă reproductivă poate rămâne însărcinată, indică studiile. Conflictele şi dezastrele naturale expun femeile şi copiii la riscuri sporite din cauza lipsei accesului la îngrijire medicală, amplificată de multe ori de traume, subnutriţie, maladii infecţioase şi violenţă.

Intervenţiile pentru asigurarea naşterilor în siguranţă în vremuri de criză sunt foarte importante, aceasta fiind o chestiune de viaţă şi de moarte pentru femeile însărcinate şi nou-născuţi, precum şi pentru ceilalţi copii şi membri ai familiei acestora. Îngrijirea prenatală salvează vieţi şi menţine sănătoase femeile pe cale să nască şi copiii nou-născuţi. Aceasta ajută la diagnosticarea unor probleme generale de sănătate ce necesită tratament şi învaţă femeile şi comunităţile să poată recunoaşte semnele ce indică pericole de sănătate în timpul naşterii. Îngrijirea prenatală presupune, de asemenea, asigurarea necesităţilor alimentare speciale ce se impun în perioada sarcinii, se spune în studiu.

[nggallery id=113]

Instruiri privind acordarea asistenţei de urgenţă

În R. Moldova lansarea Raportului cu această tematică a coincis cu demararea de către Centrul Republican Medicina Calamităţilor, cu suportul UNFPA, a unui şir de instruiri pentru lucrătorii medicali din zonele afectate de inundaţii privind acordarea asistenţei de urgenţă femeilor însărcinate şi mamelor cu copii mici.

„Desfăşurarea unor instruiri privind acordarea asistenţei de urgenţă în domeniul sănătăţii reproductive este o noutate pentru R. Moldova. Sperăm că toţi lucrătorii medicali de acum încolo vor reacţiona rapid şi calitativ în situaţiile de urgenţă, astfel încât toate naşterile să aibă loc în siguranţă, iar toate mamele şi copiii să fie sănătoşi”, a declarat Boris Gâlca, Reprezentant Adjunct UNFPA Moldova, în cadrul evenimentului de lansare a Raportului „Starea Populaţiei Lumii 2010”, care s-a desfăşurat la Hânceşti, una dintre localităţile puternic afectate de inundaţii în vara curentă.

Potrivit lui Mihai Pâslă, Directorul Centrului Republican Medicina Calamităţilor, în total, 216 medici şi asistente de familie din nouă raioane ale republicii vor fi instruiţi şi vor căpăta abilităţi noi de intervenţie în situaţii excepţionale, în special cu privire la specificul asistenţei acordate femeilor însărcinate şi mamelor cu copii mici.

Tatiana EŢCO