Diplome recunoscute în UE, obţinute la Bălţi şi Cahul

În anul 1999, în R. Moldova, au fost deschise primele extensiuni universitare româneşti. A fost un eveniment inedit, unul dintre cele mai importante din perioada independenţei R. Moldova. Atunci, pentru prima dată, Podurile de Flori peste Prut s-au materializat în poduri pentru cei aflaţi în căutarea unei profesii prestigioase, în cadrul unor instituţii româneşti. Extensiunile universitare le ofereau tinerilor posibilitatea de a obţine studii europene la ei acasă. Din 2003, an de an, zeci de tineri din R. Moldova obţineau diplome universitare ale unor prestigioase instituţii româneşti. Din considerente politice, în 2007, activitatea extensiunilor universitare româneşti a fost sistată. Era perioada în care România aderase la UE, iar în R. Moldova se mai afla la guvernare regimul comunist. Guvernarea PCRM a fost cea care, în 2007, refuzase să semneze un Protocol de colaborare cu Ministerul Educaţiei de la Bucureşti, Protocol ce ar fi permis continuarea activităţii extensiunilor universitare.

În 2010, după plecarea PCRM de la guvernare, a fost reluată activitatea extensiunilor româneşti: extensiunea Universităţii „A.I Cuza” din Iaşi la Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi şi extensiunea Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi” la Universitatea „B. P. Hasdeu” din Cahul.

Ludmila Pavlov, şefa Direcţiei relaţii internaţionale şi integrare europeană a Ministerului Educaţiei din R. Moldova, susţine că extensiunile universitare ne oferă posibilităţi de a extinde oferta educaţională. Totodată, fortifică dialogul intercultural între tineri, aceştia având posibilitatea de a obţine studii europene mai aproape de casă. Pavlov subliniază şi faptul că, în anii de la urmă, au fost iniţiate mai multe proiecte ştiinţifice comune ce permit creşterea în carieră a cadrelor didactice din R. Moldova şi din România.

„Aceste calităţi sunt foarte importante pentru mine, în acest secol dominat de sălbăticii”

Profesorii din România nu aduc doar limba română în aceste centre universitare, ci şi o tradiţie a sistemului european de educaţie, inclusiv posibilitatea de a studia şi a cunoaşte mai bine limbile moderne europene.

Alina Cheşca, profesoară la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, spune că această experienţă de a face naveta la Universitatea „B. P. Haşdeu” din Cahul, unde are ore de engleză, este una deosebită pentru ea. „Am o imensă plăcere să cunosc studenţii basarabeni, care sunt nişte tineri conştiincioşi, foarte serioşi, sunt calzi, deschişi… Aceste calităţi sunt foarte importante pentru mine, în acest secol dominat de sălbăticii”, spune Alina Gheşca.

Astfel, drumurile obositoare sunt recompensate prin beneficii de comunicare şi de cunoaştere a tinerilor de pe un alt mal al râului Prut.

Şi profesoara Eugenia Alaman, tot de la Galaţi, predă de câţiva ani la Universitatea din Cahul. Din când în când, doamna Alaman are ore şi la Universitatea din Comrat. „Mă bucur atunci când îi văd implicaţi pe tineri, dar mă deranjează să descopăr că se citeşte tot mai puţin şi că mulţi studenţi aşteaptă mai mult de la profesori, decât îşi dau interesul să studieze singuri”, spune profesoara Alaman.

Profesorii din România, la fel ca şi profesorii şi studenţii de la Cahul,  sunt conştienţi de faptul că în cadrul acestei extensiuni nu beneficiază de cele mai bune condiţii, dar succesul acestei cooperări depinde uneori de buna intenţie şi de efortul depus, mai mult decât de dotările materiale şi de efortul financiar.

Andrei Popa, rectorul Universităţii „B.P. Hasdeu” din Cahul, aminteşte despre eficienţa Acordului de cooperare transfrontalieră dintre R. Moldova, România şi Ucraina. „Filozofia acestei cooperări transfrontaliere constă în completarea reciprocă a potenţialului celor trei părţi. Bunăoară, în cazul cooperării noastre, Universitatea „Dunărea de Jos”, care e mult mai bine dotată sub toate aspectele, a venit să fortifice oferta educaţională a Universităţii din Cahul. În aceste condiţii, tinerii de la noi pot obţine cunoştinţe de calitate, dar avem nevoie să fim susţinuţi şi prin politici adecvate ale statului”, spune rectorul Andrei Popa.

La Bălţi – una dintre cele mai bine cotate universităţi din România

Cea de a doua extensiune universitară românească din R. Moldova se află la Bălţi. Este vorba de extensiunea Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, una dintre cele mai bine cotate universităţi din România. Aici, studenţii sunt instruiţi de profesori reputaţi de la Iaşi, au aceleaşi burse ca şi studenţii ieşeni, iar la absolvire, obţin o diplomă recunoscută în UE.

Extensiunea ieşeană oferă tinerilor studii în cadrul facultăţilor de chimie, economie, drept şi fizică. Cristian Enăchescu reprezintă Facultatea de Fizică a Universităţii din Iaşi. Navetele la Bălţi fac parte din programul său academic foarte încărcat. Pe lângă studenţii ieşeni şi bălţeni, Cristian Enăchescu este cunoscut şi tinerilor fizicieni din Geneva, Elveţia, sau Tokyo, Japonia. Tinerilor de la Bălţi le predă Fizica Tehnologică, un domeniu extrem de solicitat în întreprinderile moderne.

Studenţii încadraţi în extensiunile universitare româneşti din R. Moldova beneficiază nu doar de diplome universitare recunoscute la nivel european, de burse echivalente cu cele ale studenţilor ieşeni, ci şi de acces la programe de studii europene.

Studenţii apreciază această şansă de a cunoaşte România prin intermediul comunicării directe, de a cunoaşte Europa prin prisma profesorilor veniţi din România. Extensiunile au deja mai multe promoţii de studenţi, care au transmis unul altuia avantajele studiilor europene realizate acasă.

În prezent, graţie activităţii extensiunilor universitare, numeroşi tineri din R. Moldova deţin diplome, dar şi cunoştinţe şi abilităţi europene.

Iurie Rotaru

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Anatolie Mereuta

    oare ce s-ar intampla daca o extensie din Romania ar ajunge la Tiraspol,asa cum a ajuns si la Comrat?Bravo Romania,nu vorbe ,ci fapte,iar cei de la extensii trebuie studentii din Rep,Moldova care invata pe burse in Romania in toate centrele universitare,dar si in licee,asta aratand ca Moldova este Romania,nu cum crede ambasadorul american de la Chisinau,,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *