Descoperă Moldova Rurală. Patru istorii de succes ale producătorilor autohtoni

În cadrul târgului „Descoperă Moldova Rurală”, organizat recent în scuarul Palatului Republicii, am cunoscut mai mulţi producători autohtoni. Cu unii dintre ei am reuşit să vorbim despre problemele cu care se confruntă, despre proiectele lor de viitor, dar și despre relația lor cu statul și cu cei cărora le sunt destinate produsele lor.

„Pentru familia mea, mierea este o sursă de existenţă, nu e afacere”

Gheorghe Bordea este un producător autohton de miere, din satul Cociulia, raionul Cantemir. El a decis să continue tradiția părinților săi încă de pe când era copil. După ani și ani de muncă, apicultorul afirmă că producerea mierii este pentru el mai curând o sursă de existență, decât o afacere.

Gheorghe Bordea

„Am moştenit pasiunea pentru albini şi pentru apicultură de la părinți. Mi-am petrecut copilăria printre stupii din grădină. Mereu îmi plăcea să-l urmăresc pe tata cum avea grijă de albini. Cu timpul, ele au devenit cele mai bune prietene ale mele. Totuși, pentru familia mea, mierea este o sursă de existență, nu o afacere”.

Gheorghe Bordea spune că și-a propus să producă miere de calitate, în cantități mari. „De obicei, am miere de salcâm și de tei. Pe viitor, aș dori să produc şi miere din floarea-soarelui, levănțică sau rapiță. Zona noastră, din păcate, nu dispune de un areal suficient de mare de asemenea plante, dar încercăm să beneficiem de avantajele Codrilor. Bineînțeles, aş dori și ieșire pe piața internațională”, spune Gheorghe Bordea.

Apicultorul e de părere că cetățenii moldoveni nu prea cunosc beneficiile mierii, din această cauză vânzările sunt cam mici. Oamenii consumă produse ieftine, iar de cele mai multe ori, ele sunt necalitative, nesănătoase.

„În familia mea, de mult timp nu se mai mănâncă zahăr, deoarece el provoacă probleme sănătăţii”.

Producătorul recunoaşte că e destul de greu să dezvolţi o afacere în R. Moldova.

„E mult mai dificil decât în alte ţări, deorece accesul la finanţări este limitat. În Moldova, sunt oameni care ar dori să creeze ceva al său şi să dezvolte afaceri. Majoritatea, însă, au frică de un eventual eşec. Pentru noi e extrem de important ca statul să ne susțină și să ne ajute. Rămânem în continuă aşteptare”, conchide Gheorghe Bordea.

Coase de mică din pasiune: „Nimeni nu cunoaște valoarea iei”

De când era copil, Emilia Cucu coase ii din pasiune. Şi acum face la fel, le coase pentru ea, pentru familie şi pentru cunoscuți. „De când am fost mică, am prins drag pentru lucrul manual, în general pentru cusut. Făceam diferite haine pentru mine, dar şi prosoape. Şi mama mea cosea foarte mult, mai ales că suntem trei surori şi ne trebuiau haine. Pe atunci nu erau aşa de multe. Ne bucuram enorm când aveam haine noi, la biserică de sărbători. Mama ne-a învăţat pe toate această artă, spunea ea că o sa ne prindă bine în viaţă”, povesteşte Emilia Cucu.

Emilia Cucu

Emilia spune că această pasiune o ajută să trăiască o viață mai frumoasă, uitând de griji și de nevoi. „Cos din plăcere, niciodată nu mă gândesc la bani. Astfel mă liniştesc, nu mă gândesc la greutăţi. Eu am trei băieţi, dăruiesc iile nurorilor mele. Le învăț și pe ele a coase.”

Totodată, Emilia Cucu este dezamăgită că, în prezent, foarte puțini oameni mai cumpără ii cusute manual. Majoritatea le preferă pe cele cusute la mașină, deoarece sunt mai ieftine.

„Din păcate, oamenii nu apreciază lucrul realizat manual. Cu ajutorul maşinii de cusut se lucrează o oră la o ie, dar eu la o ie lucrez minim o lună. Nimeni nu cunoaște adevărata valoare a iilor. Nu le apreciază. Ele în primul rând au o valoare foarte mare, deoarece ţin de tradiţia poporului nostru, dar pe tineri nu îi mai interesează”, spune cu regret Emilia Cucu.

„Greutăţi sunt multe, dar nu ne lăsăm bătuţi”

Alina Stratulat este originară din Drochia. Alături de familia sa, este un exemplu de oameni harnici, care reuşesc să-şi construiască un prezent şi un viitor demn în R. Moldova. În urmă cu mai mulți ani, a creat o mică afacere cu nuci, alune și prune. Această pasiune a familiei Stratulat vine din dorința de a respecta tradițiile, cultura şi obiceiurile străvechi.

Alina Stratulat

Alina Stratulat spune că pe parcursul anilor a întâmpinat mai multe probleme, dar consideră că acestea nu ar trebui să fie un motiv de a renunța la această muncă.

„Greutăţi sunt multe dar noi nu ne lăsăm bătuţi. Trebuie mereu de mers înainte. Pentru oamenii din sate această afacere tot e un avantaj – cu pași mici, ne dezvoltăm și oferim noi locuri de muncă. Agricultura pare un domeniu greu, dar cu puțin efort, vom avea parte și de rezultate bune”, accentuează Alina Stratulat.

Pe parcursul anilor, producătoarea a spus că a fost de mai multe ori tentată să plece peste hotare pentru un loc de muncă mai bine plătit, dar dragostea față de baștină, familia și prietenii au ținut-o acasă, unde a reușit să-și lanseze o mică afacere.

„Noi vrem să rămânem să trăim aici, să dezvoltăm Moldova. Dorim ca produsele noastre să fie promovate mai mult în Moldova, dar şi peste hotare. Aşteptăm ajutor din partea statului, să fie create mai multe proiecte pentru producătorii autohtoni. Să nu uităm că satul stă la baza creşterii și dezvoltării oraşului. Sunt mulţi oameni care meşteşugăresc diverse lucruri sau creează ceva a lor, însă din cauză că nimeni nu îi promovează, oamenii pleacă din țară”, conchide Alina Stratulat.

Legume fără anotimp în Găgăuzia

Și Petru Ratcov este un producător autohton. El a construit 5 sere în care cresc mai multe legume. A inițiat afacerea în 2007, iar prima recoltă au obținut-o în anul următor. Lucrurile au avansat destul de rapid, deși, spune agricultorul, greutățile nu l-au ocolit.

Petru Ratcov

„La început, ca la toți, e greu, ne lipseau banii. Cu timpul, am creat ce mi-am dorit. Aceste sere sunt sursa noastră de venit. Lucrez cu multă pasiune la ele”, spune Petru Ratcov.

Legumicultorul povestește că această idee i-a venit atunci când familia sa se descurca greu sub aspect financiar. Susținut de familie, a investit în această afacere ca să nu fie nevoit să plece la muncă peste hotare.

Pe parcursul anilor, agricultorul a observat că oamenii nu prea ştiu să aprecieze produsele locale.

„Consumatorii din R. Moldova, nu cumpără produse autohtone, ei le preferă pe cele aduse din străinătate. În magazinele noastre se vând puține produse din Moldova, deoarece ei au contracte cu firme din străinătate și primesc mai mulți bani”, explică producătorul de legume din Găgăuzia.

În cadrul târgului „Descoperă Moldova Rurală”, 32 de Grupuri de Acţiune Locală (GAL) au demonstrat cum anume au reuşit să revitalizeze mai multe zone rurale din R. Moldova, graţie programului LEADER. Membrii GAL sunt organizaţiile, instituţiile, liderii locali – reprezentanţi ai sectorului public, antreprenorial şi civic, care împreună gestionează procesele de dezvoltare locală.

LEADER este un instrument european, care sprijină proiectele orientate spre dezvoltarea locală rurală, iar începând cu 2016, a început procesul de implementare al acestuia și în R. Moldova. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al R. Moldova, în colaborare cu Rețeaua Națională LEADER și Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, cu suportul Uniunii Europene.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *