„Dă-i cu limba!”, considerente post-emisie

Potrivit datelor ultimului recensământ al populaţiei din 2014, 54,6% dintre cetăţenii R. Moldova declară că vorbesc limba moldovenească, 24% – limba română, iar 14,5% susţin că vorbesc limba rusă. Pentru că problema identităţii lingvistice persistă încă din perioada URSS, fiind unul dintre motivele dezbinării societăţii, Ziarul de Gardă şi Reporter de Gardă au realizat un spot video în care au abordat această problemă – „Dă-i cu limba!” Spotul a provocat discuţii în contradictoriu, motiv din care am decis să realizăm această retrospectivă a ultimilor 29 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice a R. Moldova.

Prin Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991, Parlamentul R. Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de URSS în hotarele fostei RSSM. În acelaşi act, limba de stat este declarată „limba română”. Constituţia, însă, adoptată trei ani mai târziu, în 1994, decreta drept limbă de stat „limba moldovenească, pe baza grafiei latine”. Abia în 2013, Curtea Constituţională (CC), în urma unei sesizări parlamentare, decide că Declaraţia de Independenţă prevalează Constituţiei, prin urmare, limba română, aşa cum e indicat în Declaraţia de Independenţă, este limbă oficială în R. Moldova. În 2017, în urma unei noi sesizări, CC decide că termenul „limba română” poate fi utilizat în Constituţie, substituind formula „limba moldovenească cu grafie latină”. Pentru modificarea Constituţiei, însă, erau necesare voturile a două treimi dintre deputaţi – 68 la număr. Deşi un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament încă în noiembrie 2017, până în prezent, acesta se mai examinează.

Contextul istoric

Teritoriul Basarabiei, care formează cea mai mare parte a R. Moldova şi care reprezintă partea estică a regiunii istorice a Principatului Moldova, a fost anexat de Imperiul Rus în 1812 şi a rămas sub stăpânire rusească până în 1917. În 1918, Basarabia s-a unit cu România.

În 1924, autorităţile sovietice înfiinţează în regiunea din stânga Nistrului RASS Moldovenească – republică autonomă subordonată RSS Ucrainene. De aici îşi trage originea teoria unei limbi moldoveneşti diferită de cea română, prin această teorie URSS încercând să-şi justifice pretenţiile asupra Basarabiei.

În anii 1932-1938, sovieticii au renunţat la teoria moldovenistă, revenind la alfabetul latin şi la limba română literară. În 1938, alfabetul chirilic este reintrodus, adepţii alfabetului latin fiind condamnaţi, iar teoria unei limbi moldoveneşti, diferită de limba română, revine.

În 1989, limba moldovenească e decretată limbă de stat, grafia latină fiind reinstituită.

Perioada 1989-1991 constituie trecerea „limbii moldoveneşti” la litere latine. De asemenea, în 1996, limbii găgăuze i se redă scrierea în alfabet latin, după modelul turcesc.

Limba de stat, după proclamarea independenţei

Constituţia, adoptată în 1994, a decretat ca limbă de stat „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine”. Programul şcolar aprobat de Ministerul Educaţiei prevedea, însă, disciplina „limba română”, iar în primii ani după independenţă a fost studiată chiar cu manuale din România. La solicitarea Parlamentului R. Moldova din 28 iulie 1994 de a se pronunţa asupra istoriei şi folosirii sintagmei „limba moldovenească”, Academia de Ştiinţe a Moldovei a prezentat opinia, aprobată în unanimitate de Prezidiul său la 9 septembrie 1994, în care se menţionează: „Convingerea noastră este că articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul ştiinţific, urmând a fi formulat în felul următor: Limba de stat (oficială) a R. Moldova este limba română”.

Sesizări depuse şi deciziile Curţii Constituţionale

În 2013, deputata Ana Guţu, alături de alţi foşti colegi PL, depune o sesizare la CC, cerând echivalarea „limbii moldoveneşti” din Constituţie cu limba română din Declaraţia de Independenţă. La 5 decembrie 2013, CC a decis că Declaraţia de Independenţă prevalează Constituţiei, prin urmare limba română din Declaraţia de Independenţă ar fi limba oficială în R. Moldova. Mai multe voci au spus, însă, că judecătorii CC ar fi pronunţat o hotărâre care lasă loc de interpretări.

În 2017, PLDM a colectat semnături pentru a iniţia modificarea Constituţiei, astfel încât în articolul referitor la limba oficială sintagma „limba moldovenească cu grafie latină” să fie înlocuită cu sintagma „limba română”. La 31 octombrie 2017, CC a examinat sesizarea şi a decis că termenul „limba română” poate fi utilizat în Constituţie pentru a înlocui formula „limba moldovenească cu grafie latină”, folosită în prezent pentru a defini limba oficială din R. Moldova. Pentru modificarea Constituţiei sunt necesare voturile a doua treimi din deputaţi.

În iunie 2018, CC s-a pronunţat asupra altei sesizări, depusă de deputaţii liberali, care cereau ca prevederile din legislaţia naţională ce statuează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică să fie declarate neconstituţionale. Potrivit autorilor sesizării, aceste prevederi ar fi afectat statutul oficial al limbii române. Totodată, ar fi discriminate celelalte minorităţi în afară de minoritatea rusă, pentru că limbile vorbite de acestea nu beneficiază de statutul de care are parte limba rusă. CC a constatat că Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM este învechită şi nu corespunde realităţii actuale, legea fiind anulată. Curtea a stabilit că „naţiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înţelegerii”.

Preşedintele Parlamentului şi premierul, despre limba română

Într-un interviu pentru publicaţia ucraineană censor.net.ua, în iunie, curent, întrebat ce s-a schimbat în R. Moldova după ce CC a decis că legea care prevedea că limba rusă are statut de limbă de comunicare interetnică a fost recunoscută ca fiind depăşită, speakerul Andrian Candu a declarat că nu s-a schimbat nimic şi că limba rusă rămâne a fi limba utilizată atât de găgăuzi, cât şi de ruşi, cehi, bulgari şi alţii.

Pe de altă parte, premierul Pavel Filip consideră că în societate nu mai persistă întrebarea despre ce limbă se vorbeşte în R.Moldova – română sau „moldovenească”. Afirmaţia a fost făcută de oficial în cadrul unui interviu pentru rfi.ro, publicat la 24 august. Întrebat dacă consideră că astăzi limba română şi-a dobândit un statut puternic sau încă mai are de luptat pentru a se impune, Filip a spus: „Cred că a rămas o chestiune tehnică, de modificat şi acest articol în Constituţie ca să fim cu actele în regulă. Este o decizie a CC care spune clar că limba de stat este limba română”.

Deputaţii democraţi nu se grăbesc să schimbe „chestiunea tehnică”

La 2 noiembrie 2017, PLDM a înregistrat în Parlament un proiect de lege privind modificarea limbii de stat din „moldovenească” în „română”. Proiectul a obţinut aviz pozitiv din partea a cinci comisii parlamentare. Comisia mediu şi dezvoltare regională, dar şi Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice au avizat negativ proiectul. Deocamdată, proiectul de lege nu a fost examinat în plen.

Alături de liberal-democraţi, liberalii şi popular-europenii s-au arătat deschişi să susţină iniţiativa. Comuniştii şi socialiştii s-au declarat împotrivă, în timp ce în rândurile democraţilor au apărut elemente de confuzie. Deşi majoritatea deputaţilor PD consideră că limba vorbită în R. Moldova este româna, unii democraţi, Alexandru Bannicov sau Corneliu Dudnic, susţin „limba moldovenească”.

Ce arată sondajele

Unul dintre ultimele sondaje, realizat în primăvara acestui an, de IMAS, la comanda PDM, arată că introducerea limbii române în Constituţie rămâne sub limita preferinţei populare. Doar 34% dintre alegători sunt de acord cu o astfel de iniţiativă, iar 63% – o contestă. Sondajul a fost efectuat în perioada 16 februarie – 06 martie, 2018 pe un eşantion de 1099 de respondenţi din 12 unităţi teritorial administrative.

Barometrul Opiniei Publice (BOP) din 2012, arăta că 65% dintre cetăţenii R. Moldova îşi doreau ca limba de stat să fie moldovenească şi doar 22,7% – română. Totodată, 7,6% dintre cei intervievaţi propuneau ca, în Constituţie, să fie scris moldovenească, iar în paranteze română, în timp ce 2% considerau că, în genere, ar fi mai bine ca din Constituţie sa fie scos articolul privind limba oficială. În noiembrie 2017, preferinţele cetăţenilor nu s-au schimbat prea mult. În cadrul unui nou sondaj al BOP, 68,9% dintre respondenţi au optat ca limba oficială din R. Moldova să fie numită „limba moldovenească”, iar 25,8% au optat pentru limba română.

Potrivit datelor ultimului recensământ al populaţiei din 2014, 54,6% dintre cetăţenii R. Moldova au declarat că vorbesc limba moldovenească, 24% – limba română şi alte 14,5% vorbesc rusa. Comparativ cu 2004, când 16% dintre cetăţeni au declarat că limba lor maternă este româna, în 2014, numărul acestora s-a majorat până la 23%.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *