Un fost judecător care a examinat dosare ale tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009, admis prin instanță la examenul de avocat, după ce a fost respins după criteriul „reputației ireproșabile”. Și un ex-procuror care a picat vettingul, pe lista admișilor
Curtea de Apel Centru a menținut decizia primei instanțe de a obliga Uniunea Avocaților (UA) să-l admită pe fostul judecător Anatolie Galben la examenul de calificare în profesia de avocat.
În 2024, Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat (CLPA) nu l-a admis pe fostul judecător la examenul de calificare în profesia de avocat, invocând că acesta „nu se încadrează în criteriul de reputație ireproșabilă”.
Anatolie Galben este judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009, lucru care în consecință a dus la 9 hotărâri și decizii ale CtEDO împotriva R. Moldova.
Potrivit reprezentantului UA, Vadim Vieru, „consecința depășește dosarul: foștii judecători și procurori ale căror acte au fost examinate la Strasbourg nu mai pot fi refuzați pe acest temei, iar numărul cererilor va crește odată cu evaluarea externă. Legea este clară. Cerem instanțelor să o aplice așa cum este scrisă. Am reprezentat Uniunea Avocaților în acest dosar. Opinia îmi aparține”, a declarat Vieru pentru ZdG.
Într-un comentariu pentru ZdG, fostul judecător Anatolie Galben a declarat că „recent am văzut decizia Curții de Apel. Haideți să revenim la acest subiect când hotărârea o să fie irevocabilă, oricum, ei (Uniunea Avocaților, n. red.) o să o conteste la Curtea Supremă de Justiție, sută la sută”.
Între timp, CLPA l-a admis la examene repetate pentru accederea în funcția de avocat pe un fost procuror care nu a promovat evaluarea externă.
Cronologia litigiului
La 11 septembrie 2023, Anatolie Galben, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a solicitat Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat (CLPA) admiterea la examenul de calificare în profesia de avocat, cu scutire de stagiu. Galben a exercitat funcția de judecător în perioada 30 ianuarie 2004 – 17 martie 2023, iar din 19 septembrie 2018 până la demisie a activat la Curtea de Apel Chișinău. În perioada 19 ianuarie 2018 – 17 martie 2023, a fost și membru al CSM.
În urma solicitării CLPA, Ministerul Justiției a comunicat, la 6 martie 2024, că Galben a participat, în calitate de judecător, la examinarea unor cauze care au condus la 9 hotărâri și decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) împotriva R. Moldova, cu referire la protestele din aprilie 2009. Acestea vizau încălcări ale articolelor 2, 3 și 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la viață, interzicerea absolută a torturii și dreptul la libertate și la siguranță, n. red.)
Totodată, CSM a comunicat că, printr-o hotărâre din 26 aprilie 2010, a constatat o abatere disciplinară în acțiunile lui Anatolie Galben, în legătură cu examinarea materialelor administrative privind protestele din aprilie 2009. Totuși, procedura disciplinară nu a fost inițiată din cauza intervenției termenului de prescripție, iar materialele dosarului au fost ulterior distruse după expirarea termenului legal de păstrare.
La 5 aprilie 2024, CLPA a respins cererea de admitere la examen, invocând art. 10 alin. (4) lit. f) din Legea cu privire la avocatură, potrivit căruia „persoana nu are reputație ireproșabilă dacă a comis un abuz prin care a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilit printr-o hotărâre judecătorească națională sau internațională”.
„Nu este vorba despre o eroare a judecătorului de fond, dar de întregul sistem judiciar, care a eșuat”
Galben a contestat decizia în instanță la 23 aprilie 2024. UA a prezentat referințe și concluzii scrise în apărarea poziției CLPA.
Prin hotărârea primei instanțe emisă la 5 august 2025, judecătoarea Veronica Jomiru-Niculiță a admis acțiunea, a anulat decizia CLPA și a obligat Uniunea Avocaților să-l admită pe Galben la examenul de calificare.
Instanța a argumentat că hotărârile CtEDO stabilesc răspunderea statului, nu a judecătorilor individuali, și nu califică actele acestora drept abuzuri.
„Studiind fiecare cauză în parte se reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări ale Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, însă nicidecum nu califică actul judecătorului drept un abuz ori norma legală care stă la baza refuzului din partea pârâtului indică expres despre constatarea unui abuz, stabilit de o instanță națională sau internațională. Mai mult, se reține că actele judecătorești emise de reclamant au fost menținute de instanța superioară, astfel nu este vorba despre o eroare a judecătorului de fond, dar de întregul sistem judiciar, care a eșuat în protejarea unui drept prevăzut de Convenție”, se arată în hotărâre.
Uniunea Avocaților a atacat hotărârea. După examinarea cauzei în ședința din 7 octombrie 2026, Curtea de Apel Centru a respins apelul la 21 octombrie 2026, menținând hotărârea primei instanțe. Completul a fost format din judecătorii Victoria Sîrbu, Andrei Cașcaval și Lucia Bagrin. La momentul publicării articolului, hotărârea motivată nu a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești.
Întrebat despre decizia UA de a nu-l admite la examenul de calificare în profesia de avocat, Galben a răspuns: „este o hotărâre colectivă. Nu vreau să o comentez, nu vreau să mă expun. E treaba lor”, a menționat judecătorul pentru Ziarul de Gardă.
Poziția reprezentantului UA, Vadim Vieru
Prin Hotărârea nr. 6/5/2024 din 05.04.2024, Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat a refuzat admiterea la examenul de calificare a unui fost judecător cu 19 ani de activitate, care solicitase scutirea de stagiu în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură. Temeiul refuzului a fost art. 10 alin. (4) lit. f) din aceeași lege: nu are reputație ireproșabilă persoana care «a comis un abuz prin care a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilit prin hotărâre judecătorească emisă de instanțele naționale sau internaționale». Direcția Agent Guvernamental a Ministerului Justiției identificase nouă hotărâri și decizii ale CtEDO împotriva Republicii Moldova (art. 2, 3 și 5 din Convenție) în care hotărârile naționale examinate fuseseră emise de candidat, iar CSM confirmase o abatere disciplinară constatată în 2010, nedeclarată în chestionarul de bună reputație, contrar art. 21 alin. (4) din lege. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a anulat hotărârea Comisiei prin hotărârea din 05.08.2025 (dosarul nr. 3-2487/2024), iar Curtea de Apel Centru a respins apelul la 21.10.2026 (dosarul nr. 3a-3470/25). Instanțele au reținut că hotărârile CtEDO angajează răspunderea statului, nu a judecătorului, că abuzul trebuie constatat de organele disciplinare și că actul de admitere este obligatoriu, nu discreționar.
Această interpretare adaugă textului condiții pe care legiuitorul nu le-a prevăzut. Potrivit art. 19, 32 și 34 din Convenție, CtEDO se pronunță exclusiv asupra răspunderii statului pentru actele agenților săi; nicio hotărâre a Curții nu desemnează un judecător și nu îi califică fapta drept abuz. Trimiterea expresă a lit. f) la «instanțele internaționale» devine astfel lipsită de obiect, contrar regulii de interpretare potrivit căreia norma se aplică în sensul în care produce efecte. Calea disciplinară cerută de instanțe este închisă prin prescripție și prin distrugerea materialelor după trei ani, iar competența de apreciere a reputației, atribuită Comisiei prin art. 43 alin. (3) lit. a), a fost înlocuită cu o obligație directă de admitere, deși art. 224 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ permite obligarea la emiterea actului numai când cauza este gata de soluționare. Consecința depășește dosarul: foștii judecători și procurori ale căror acte au fost examinate la Strasbourg nu mai pot fi refuzați pe acest temei, iar numărul cererilor va crește odată cu evaluarea externă. Legea este clară. Cerem instanțelor să o aplice așa cum este scrisă. Am reprezentat Uniunea Avocaților în acest dosar. Opinia îmi aparține„, a declarat Vadim Vieru pentru ZdG.
Un fost procuror care nu a promovat evaluarea integrității vrea să devină avocat
Un alt reprezentant al justiției din R. Moldova care dorește să ajungă avocat este fostul procuror Ion Tețcu. Pe 21 octombrie Comisia de licențiere a profesiei de avocat l-a admis repetat pe Tețcu la examenul de calificare în profesia de avocat.
Inițial, fostul procuror a fost admis la data de 25 noiembrie 2025 la examenul de calificare, iar pe 25 mai 2026 acesta nu a promovat proba scrisă și a fost neadmis la proba orală a examenului de calificare în profesia de avocat.
Anterior, Ion Tețcu a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), dar nu a promovat evaluarea integrității și a fost demis din funcție
Începând cu 18 ianuarie 2023, Ion Tețcu a fost desemnat în calitate de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Călărași. Acesta și-a început cariera în 2004 în calitate de ofițer de poliție de sector în cadrul Comisariatului de Poliție Călărași. În 2006 a devenit ofițer de urmărire penală în orașul Rezina și apoi în sectorul Buiucani al orașului Chișinău. În decembrie 2010, Tețcu a devenit procuror în cadrul Procuraturii Călărași. În perioada 2011 – 2017 a activat în calitate de procuror în cadrul Procuraturii Strășeni. În martie 2017 a fost delegat la Procuratura Generală, în cadrul Secției investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice. În perioada mai 2022 – ianuarie 2023, a exercitat funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
În octombrie 2025, Tețcu a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) cauza împotriva statului în cadrul căreia s-a plâns că nu a primit o locuință de serviciu, chiar și după ce nu a mai lucrat la Poliție.
