Cu cât cred mai mult în preoţi, gândesc mai negativ despre UE

Uniunea Europeană (UE) este considerată cea mai de încredere instituţie străină din R. Moldova (54%), urmată de Uniunea Economică Eurasiatică (44%). Atitudinea, precum şi nivelul de încredere faţă de UE sunt strâns legate de limba maternă a cetăţenilor intervievaţi, dar şi de încrederea în biserică. Astfel, cetăţenii a căror limbă maternă este limba rusă tind să aibă o atitudine neutră sau negativă faţă de UE. O atitudine negativă faţă de UE o au şi cei care au o încredere mai mare în biserică. Sunt doar câteva concluzii ale studiului efectuat în R. Moldova în cadrul proiectului „EU NEIGHBOURS est”, finanţat de Uniunea Europeană şi publicat pe 5 octombrie.

Sondajul arată că moldovenii nu împărtăşesc o mare încredere în instituţiile naţionale, regionale şi locale, dar nici în partidele politice. Partidele politice şi Parlamentul înregistrează cele mai scăzute niveluri de încredere (15% şi, respectiv, 13%) pentru cel de-al doilea an consecutiv. Cea mai interesantă constatare se referă la o nouă variabilă inclusă în 2017: autoritatea religioasă. De fapt, aceasta pare a fi cea mai de încredere instituţie în R. Moldova – 66%.

Cetăţenii care au o imagine negativă despre UE au o mai mare încredere în autoritatea religioasă, partidele politice şi guvern, spre deosebire de cei care au o atitudine neutră sau pozitivă despre UE. Trei din patru oameni tind să aibă încredere în autoritatea religioasă. Persoanele orientate pozitiv sau neutru faţă de UE tind să aibă un nivel similar de încredere faţă de partidele politice, guvern şi autoritatea religioasă şi un nivel similar de satisfacţie faţă de modul în care funcţionează democraţia în R. Moldova.

În perioada martie-mai 2017, în cele şase ţări ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R. Moldova şi Ucraina) a fost efectuat al doilea val de sondaje anuale. Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Vecinătatea deschisă – Comunicarea pentru un parteneriat mai puternic: conectarea cu cetăţenii din vecinătatea estică” („EU NEIGHBOURS est”), finanţat de UE. Primele studii de acest fel au fost realizate în anul 2016.

„Oamenii trebuie să înveţe să gândească critic”

Maxim Melinti, parohul bisericii din s. Ghidighici, consideră că un preot nu trebuie să facă propagandă politică, lucru care, din păcate, se întâmplă deseori în biserici.

„Odată ce unii lideri politici de la noi declară public că sunt trimişii lui Dumnezeu, de ce să ne mirăm că oamenii sunt cumva influenţaţi prin intermediul preoţilor? Dacă se vor face chestii de genul acesta, că uite acolo o să ne fie mai bine decât dincolo, atât timp cât vom arăta cu degetul, niciodată nu vom fi un popor cu identitate, cu valori. Noi trebuie să alegem un model propriu, după principiul conştiinţei personale”, spune parohul.

Maxim Melinti consideră că ţine de responsabilitatea preoţilor să-i direcţioneze pe oameni să acţioneze conştient în tot ceea ce fac. „Preotul, ca lider de opinie într-o localitate, ar putea să motiveze cetăţenii, de exemplu, să fie activi la vot, dar nu pe cine să voteze. Oamenii trebuie să înveţe să aibă gândire critică, să facă diferenţa dintre fals şi adevăr, iar preoţii pot contribui la aceasta. La noi e problemă mare cu gândirea critică – cum ne-au spus, aşa facem, acolo e bine, dincolo e rău, aici e sfânt, dincolo murdar. Nu ar trebui să existe aşa ceva”, a conchis preotul Maxim Melinti.

„În R. Moldova populaţia uită că suntem un stat laic”

Lilia Carasciuc, directoare executivă, Transparency-International Moldova, consideră că oamenii care nu au avut posibilitatea de a călători în alte ţări şi au acces limitat la informaţie tind să aibă încredere în ceea ce le spune preotul din localitate, chiar dacă uneori preoţii comunică informaţii care încalcă statutul bisericesc şi chiar dreptul cetăţeanului la informaţie veridică. „În R. Moldova populaţia uită că suntem un stat laic, de aceea biserica nu poate să se implice în luarea deciziilor politice şi electorale, în politicile de stat, ceea ce, cu părere de rău, se întâmplă în R. Moldova. Sunt foarte multe cazuri când biserica vine cu informaţii negative şi neveridice despre parcursul european, influenţând astfel opinia publică. Preotul trebuie să vorbească despre iertare, toleranţă, nu despre cine pe cine trebuie să voteze”, consideră directoarea Transparency International.