Criza gazului din ianuarie 2010

Relaţiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina ar putea provoca repetarea crizei gazelor din UE, susţin experţi în sectorul energetic. În continuare, UE mizează pe exploatarea conductei Nabucco, care ar reduce dependenţa Europei faţă de gazul rusesc. Într-o scrisoare deschisă către preşedintele ucrainean, liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, a declarat că Iuşcenko are un comportament “anti-rus” şi că pune în pericol securitatea energetică a Europei. În aceeaşi ordine de idei, Kievul acuză Moscova de “complexe imperialiste”. Analiştii au comentat mesajul lui Medvedev ca fiind o implicare a Rusiei în viitoarele alegeri prezidenţiale din Ucraina, care vor avea loc pe 17 ianuarie 2010.

Tensiunea politică dintre cele două state nu va rezulta în suspendarea surselor de gaze către Uniunea Europeană. Criza gazului trebuie să aibă nişte motive economice. Astfel, tensionarea relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina are un alt motiv, ce se rezumă la alegerile prezidenţiale din Ucraina, a menţionat Alex Oprunenco, expert în securitatea energetică. Sursa citată a mai adăugat că în Ucraina criza gazului a avut un motiv economic, care ţinea de politica tarifară şi de datoriile neachitate de Kiev către  Gazprom. “În continuare, Ucraina are datorii enorme şi nu cedează în faţa Rusiei pentru infrastructura de transportare a gazului. În aceste condiţii, sunt motive ca să avem repetarea crizei, dar spre luna ianuarie, când sunt stabilite tarifele pentru anul viitor”.

Potrivit expertului, proiectul Nabucco ar rezolva parţial criza gazului cu care se confruntă UE.  “Cantităţile transportate de Nabucco nu pot acoperi necesităţile UE. În iarnă, majoritatea ţărilor din  Balcani au fost lipsite de gaze naturale, astfel, Nabucco vine să rezolve situaţia statelor balcanice. Totodată, Europa caută să-şi diversifice sursele, însă nicidecum nu poate să devină totalmente independentă de furnizarea de gaze”, a continuat Oprunenco.

Războiul gazelor

Victor Parlicov, expert în sectorul energetic în cadrul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul”, a subliniat că nu este exclus faptul că, în iarnă, se va repeta criza gazului, după cea provocată la începutul anului curent.

În războiul gazelor disputat între Rusia şi tranzitorii de gaz (Ucraina, Belarus – n.r), UE lăsa lucrurile să se rezolve între statele implicate. După ultimul conflict din ianuarie, Europa s-a trezit şi a revitalizat proiectul Nabucco, care a fost semnat recent la Ankara, a explicat Parlicov.

În linii generale, proiectul Nabucco a fost născut mort. “Avea puţine surse de izbândă, pentru că principalii parteneri de proiect nu sunt cei mai agreaţi de UE. Printre aceştia se numără Turkmenistanul, cu încălcări flagrante ale drepturilor omului, Turcia – care vrea să negocieze aderarea la UE, Iranul – care poate fi furnizor de gaze. Însă, după ce Rusia a demonstrat consistent că poate crea probleme, cum a fost trei ani la rând cu Belarus, Ucraina şi UE, europenii s-au trezit şi au transferat fonduri pentru redresarea situaţiei în sistemul de transportare a gazului. Cred că vor mai urma măsuri prin care UE va încerca să-şi întărească relaţiile cu cele două state aflate în conflict, pentru a-şi asigura securitatea energetică”, a declarat Victor Parlicov.

Rusia intenţiona să participe la privatizarea sistemului de transportare a gazului prin Ucraina, acesta fiind, de altfel, un motiv care a declanşat războiul gazelor.

Însă rezultatul acţiunilor de la Kremlin a fost invers. La privatizare se prevede că va participa UE. Şi asta va diminua din  ambiţiile şi din puterea de negociere a Rusiei, susţine expertul. Practic, dacă în iarnă UE va fi din nou supusă crizei gazului, R. Moldova ar putea evita temporar criza datorită relaţiilor bilaterale cu Ucraina. “Când Europa s-a aflat în criză de gaz, R. Moldova a fost scutită datorită interconexiunii relativ bune cu statul vecin, care ne-a alimentat cu gaze din propriile resurse”.

Analistul Economic Veaceslav Ioniţă a calificat tensiunea politică dintre Rusia şi Ucraina ca fiind o consecinţă a politicii agresive din partea Rusiei. “Unul dintre instrumentele pe care le are Rusia este arma energetică”. Potrivit analistului, Kremlinul a pierdut din puterea sa de convingere atunci când afirmă că Ucraina se face vinovată de provocarea crizei gazului. “Dacă în anii 2006—2007 Rusia a reuşit să demonstreze că vinovată de criza gazului se face Ucraina, în 2008 deja n-a reuşit; acum UE va ajuta Ucraina să nu se întâmple aceleaşi lucruri”. În acest sens, UE va oferi Ucrainei suport politic şi financiar, care deja s-a materializat, şi, totodată, suport legislativ, pentru a o ajuta să-şi formuleze mai clar politicile energetice.

După criza gazului de la începutul anului curent, Uniunea Europeană încearcă să urgenteze edificarea gazoductului Nabucco, care ar putea fi dat în exploatare în următorii 5 ani. Astfel, premierii Turciei, României, Ungariei, Austriei şi Bulgariei au semnat în iulie, la Ankara, acordul pentru construirea conductei Nabucco. La semnarea documentului a participat şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Gazoductul Nabucco va transporta gaze naturale în Europa din Asia Centrală, ocolind teritoriul rus. De altfel, trimisul special pentru energie în Eurasia al SUA, Richard Morningstar, susţine că Rusia este liberă să participe la aprovizionarea gazoductului Nabucco, iar statele implicate în proiect trebuie s-o accepte ca partener. De menţionat că autorităţile de la Chişinău susţin că sunt dispuse să înceapă negocierele cu UE privind conectarea la Nabucco atunci când proiectul va fi pus în aplicare.

Iurie Sanduţa


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. STEFANITA

    Chavez l-a enervat pe Putin cu întrebări indiscrete despre familie

    După ce că a întârziat la întâlnirea cu premierul Vladimir Putin şi s-a scuzat explicând că a pierdut noţiunea timpului în cursul discuţiei cu preşedintele Dmitri Medvedev (“Am vorbit, şi am vorbit, şi am tot vorbit, de nu ne mai săturam”), venezueleanul Hugo Chavez a reuşit să-şi supere interlocutorul de-a binelea.

    Iritarea pe faţa fostului colonel KGB a devenit vizibilă atunci când Chavez a început să-l descoase despre “ce-i face familia”, relatează Interfax, preluat de Agerpres.’

    Uitând de protocol, Chavez şi-a permis prea multe întrebări de ordin personal către premierul Vladimir Putin. Ca între vechi camarazi, care nu s-au văzut demult, Chavez l-a întrebat pe “fratele” Vladimir dacă nu are încă nepoţi, ce-i mai fac soţia şi cele două fete.

    “Nu ai nepoţi?!” – a exclamat liderul de la Caracas, fără să remarce oarecare schimbare în paloarea chipului interlocutorului său. “Eu am deja trei”, s-a lăudat el. “Nu, nu am” – i-a răspuns sec Putin, încercând să îndrepte discuţia pe un alt făgaş, afirmând că Chavez este, pe lângă un important om de stat, şi o stea de cinema. Strategia a funcţionat un timp, dar nu până la sfârşit, când Chavez a simţit din nou nevoia unei “glumiţe”. “Arăţi mai tânăr decât înainte, mai dinamic!”, i-a spus el lui Putin, încercând să îl complimenteze. “Dumneata, cu fratele nostru Dmitri (Medvedev), preşedinte şi prieten, ţineţi în mâini frâiele puterii în mult iubita noastră Rusie, salutăm renaşterea noii Rusii”, a mai spus liderul venezuelean.

    Viaţa familiei Putin – învăluită în mister

    Viaţa privată a actualui premier rus Vladimir Putin, fost şef al statului între 2000 şi 2008, este secret de stat de mai mulţi ani. Nimeni nu ştie nici măcar cum arată cele două fiice ale sale – Maria, născută în 1985, şi Ekaterina, născută în 1986. Putin s-a referit o singură dată la viaţa sa particulară, în urmă cu un an, în timpul unei vizite în Italia, când a dezminţit pe un ton categoric bârfele potrivit cărora ar avea o relatţie amoroasă cu fosta gimnastă rusă Alina Kabaeva, în prezent deputat în Duma de Stat (camera inferioară) din partea formaţiunii pe care el o conduce, Rusia Unită.

    În urmă cu ceva timp, The International Herald Tribune a scris că fata cea mare, Maria Putina, s-ar fi căsătorit la 11 iunie 2005 pe insula grecească Santorini, iar ceremonia religioasă ar fi avut loc într-o catedrală ortodoxă din oraşul Fira.

    Din ziarul Gandul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *