Văzut din afară: Ce spun observatorii internaţionali despre mersul alegerilor din R. Moldova

Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive, drepturile fundamentale au fost în general respectate, însă campania electorală s-a desfăşurat pe fonul dezamăgirii în raport cu instituţiile publice şi a fost afectată de acuzaţii de presiune asupra angajaţilor publici, de indicii puternice de cumpărare a voturilor şi de utilizarea necorespunzătoare a resurselor de stat. La această concluzie preliminară au ajuns observatorii internaţionali care au urmărit cursul primelor alegeri din R. Moldova, desfăşurate în baza sistemului electoral mixt.

Observatorii au făcut referire la dificultăţi şi la confuzii provocate de introducerea unui nou sistem electoral, precum şi la desfăşurarea simultană a referendumului, fapt care, spun ei, a cauzat probleme în procedura de numărare.

„A fost o campanie activă, cu o luptă grea şi polarizată, în contextul unor alegeri în general bine organizate. Nu este un secret faptul că există o dezamăgire generală în rândul cetăţenilor faţă de procesele şi instituţiile politice de aici”, a declarat George Tsereteli, coordonator special şi lider al misiunii de observare pe termen scurt a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Tsereteli i-a invitat pe parlamentarii nou-aleşi să-şi respecte promisiunile, să abordeze problemele identificate de către observatori şi să răspundă aşteptărilor cetăţenilor.

Presiuni asupra angajaţilor publici, cumpărare de voturi şi utilizarea abuzivă a resurselor de stat

După prelucrarea a 100% din procesele verbale CEC a prezentat următorul rezultat preliminar al alegerilor din 24 februarie 2019, pe circumscripţia naţională: PSRM – 31,15%, Blocul ACUM – 26,84%, PDM – 23,62%, Partidul Şor – 8,32.
***
Potrivit Codului Electoral al R. Moldova, CEC urmează să aprobe procesul-verbal privind rezultatele alegerilor şi să pregătească un raport care va fi transmis Curţii Constituţionale. În termen de cinci zile după primirea actelor de la CEC, magistraţii Înaltei Curţi vor trebui să confirme sau să infirme legalitatea alegerilor şi să valideze mandatele noilor deputaţi.
***
La 20 iulie 2018, 74 de deputaţi au votat pentru schimbarea sistemului electoral, iar peste câteva ore, această lege a fost promulgată de şeful statului, Igor Dodon. Pe 21 iulie 2018, legea a şi fost publicată în Monitorul oficial.
Mai mulţi oficiali europeni şi-au manifestat atunci îngrijorarea faţă de decizia Parlamentului R. Moldova de a implementa modificări ale sistemului electoral. Atât înainte de adoptarea Legii privind votul mixt, cât şi după, au avut loc proteste la Preşedinţie şi la Parlament. Oamenii au cerut anularea votului mixt.
***
La 24 februarie 2019, în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare, la iniţiativa Partidului Democrat a avut loc şi referendumul republican consultativ cu privire la reducerea numărului de deputaţi.
***
Despre acesta, Vlad Plahotniuc a anunţat la 13 noiembrie 2018 de la sediul Partidului Democrat, făcând referire la implementarea unei reforme politice pentru optimizarea Parlamentului. În acest scop, liderul democrat a anunţat organizarea unui referendum în vederea micşorării numărului de deputaţi de la 101 la 61, făcând referire la asigurarea controlului cetăţenilor asupra activităţii deputaţilor.

Şeful misiunii de observare a alegerilor de la Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR), Matyas Eörsi, şi-a exprimat, în acelaşi context, speranţa că autorităţile vor urmări recomandările experţilor şi că vor lucra asupra problemelor punctate de observatorii străini.

„Alegerile le-au oferit votanţilor o gamă largă de alternative politice, campania a fost competitivă şi drepturile fundamentale au fost respectate, dar cazurile de exercitare de presiuni asupra angajaţilor publici, cumpărarea de voturi şi utilizarea abuzivă a resurselor de stat trebuie abordată pentru a spori încrederea publicului în alegeri. Sperăm că autorităţile vor urmări recomandările cuprinse în raportul nostru final privind aceste alegeri, pentru a aborda problemele respective”, a spus Matyas Eörsi, şeful misiunii de observare a alegerilor ODIHR.

Misiunea a remarcat, de asemenea, faptul că, şi de această dată, „controlul şi proprietatea asupra surselor mass-media a unor actori politici a limitat pluralitatea punctelor de vedere prezentate alegătorilor”.

„Au existat temeri legate de motivele din spatele acestei decizii”

Şefa delegaţiei Parlamentului European, Rebecca Harms, a punctat că, pe lângă modificările aduse sistemului electoral, şi decizia de a nu permite cetăţenilor din diasporă să voteze decât cu paşapoarte valabile a ridicat semne de întrebare.

„Modificările aduse sistemului electoral şi desfăşurarea concurentă a referendumului au condus în mod clar la confuzie, atât din partea alegătorilor, cât şi a anumitor lucrători la secţiile de votare. Decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) ca doar deţinătorii de paşapoarte valabile să poată vota în străinătate a venit doar cu şase săptămâni înainte de ziua alegerilor şi s-a îndepărtat de practica de la alegerile trecute. Au existat temeri legate de motivele din spatele acestei decizii”, a declarat Rebecca Harms.

Şefa delegaţiei Parlamentului European a punctat de asemenea că transportarea organizată cu autobuzele a alegătorilor din regiunea transnistreană a contrastat cu faptul că cetăţenii din diaspora nu au putut vota cu paşapoarte expirate.

„Am observat mişcarea organizată la scară largă a alegătorilor aduşi cu autobuzul din Transnistria, la secţiile de votare. Această situaţie contrastează cu dificultăţile întâmpinate de membrii diasporei moldoveneşti la votare, din cauza deciziei Curţii Constituţionale de a pune capăt practicii de a le permite cetăţenilor moldoveni din străinătate să voteze cu paşapoarte expirate – o decizie adoptată cu mai puţin de şase săptămâni înainte de alegeri, împiedicând astfel pe mulţi să obţină la timp paşapoarte noi. În acelaşi timp, ei nu aveau voie să voteze cu buletinele lor de identitate, spre deosebire de alegătorii din Moldova.

Delegaţia Parlamentului European a fost de asemenea uimită de lipsa de coerenţă între secţiile de votare în tratarea buletinelor de vot pentru referendum. „Alte preocupări pe care le-am avut au fost aspecte precum inadvertenţele în asigurarea secretului votării în secţiile de votare”, a mai spus Harms.

„Noul sistem electoral a confirmat preocupările principale subliniate de Comisia de la Veneţia”

Şi şeful delegaţiei Adunării Parlamentare a Consiliului European (APCE), Claude Kern, a vorbit despre temerile manifestate anterior de Comisia de la Veneţia care, afirmă el, s-au confirmat în cadrul acestor alegeri.

„Ziua alegerilor a fost, în general, bine organizată. Aşa cum s-a demonstrat şi în campanie, noul sistem electoral a confirmat, cu regret, preocupările principale ridicate de Comisia de la Veneţia, în special lipsa unor mecanisme eficiente care să prevină influenţa excesivă a oamenilor de afaceri bogaţi, combinată cu un sistem sărac de supraveghere a partidelor şi candidaţilor, precum şi cu sancţiuni necorespunzătoare”, a spus Claude Kern.

În declaraţia comună semnată de observatorii internaţionali se mai spune că deşi CEC a înfiinţat 123 de secţii de votare în 37 de ţări pentru votul în afara R. Moldova, lipsa de transparenţă a modului în care au fost alocate aceste secţii de votare a contribuit la percepţia că decizia a fost luată din motive politice.

Fără acces pentru persoanele cu dizabilităţi

Datorită modificării legii, campania electorală a fost permisă pentru prima dată inclusiv în ziua alegerilor. Deşi acest lucru a creat posibilităţi de confuzie, observatorii Institutului Republican Internaţional (IRI) au raportat un mediu calm în practic zona tuturor secţiilor de votare vizitate.

Cu toate acestea, observatorii au notat că alegătorii au pus la îndoială legalitatea continuării campaniei electorale în ziua alegerilor, sugerând că unele persoane nu ştiau de schimbarea legii. Observatorii IRI nu au fost martori la intimidarea alegătorilor din ziua alegerilor. Din cele 223 de secţii de votare vizitate de observatorii IRI, acesta a menţionat că la aproape 66% nu au acces persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, observatorii IRI au luat act de participarea unui număr mare de alegători din regiunea transnistreană la anumite secţii de votare, ceea ce a dus la crearea cozilor. IRI îndeamnă autorităţile electorale din R. Moldova ca, pe viitor, să deschidă mai multe secţii de votare accesibile în zonele frecventate de aceşti alegători şi să informeze clar alegătorii transnistreni despre locurile lor de votare desemnate.

„Observatorii au făcut remarci separate, dar acestea sunt minore”

În perioada de votare, observatorii din Comunitatea Statelor Independente (CSI) au vizitat circa 100 de secţii la Chişinău, Bălţi, în UTA Găgăuzia, precum şi şase raioane ale R. Moldova.

Observatorii CSI sunt de părere că alegerile parlamentare s-au desfășurat în conformitate cu legislația electorală a R. Moldova și cu standardele internaționale

„Considerăm că alegerile parlamentare s-au desfăşurat în conformitate cu legislaţia electorală a R. Moldova şi cu standardele electorale internaţionale. În ziua votării, ne-am asigurat că mass-media din R. Moldova a acoperit în mod activ toate părţile campaniei electorale.

În timpul vizitei la secţiile de votare, observatorii noştri au făcut remarci separate, dar acestea sunt minore, puţine. În opinia noastră, ele nu afectează rezultatele votului”, a spus coordonatorul grupului de observatori din Adunarea Interparlamentară a CSI, vicepreşedintele Senatului Parlamentului Republicii Kazahstan, Bektas Beknazarov.

ENEMO a menționat că observatorii săi au raportat periodic ambiguități și greșeli de procedură efectuate în ziua alegerilor

Campanii bazate pe chestiuni de competenţă ale administraţiei locale

Ziua alegerilor în R. Moldova a fost în general calmă, iar observatorii Reţelei Europeane a Organizaţiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) au raportat sporadic greşeli procedurale şi ambiguităţi, în special datorită ultimelor modificări şi proceduri introduse, cum ar fi campania electorală în ziua alegerilor, utilizarea camerelor de luat vederi şi desfăşurarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerile. Acestea au fost concluziile prezentate de ENEMO în cadrul unei conferinţe de presă ţinute pe 26 februarie curent, la Chişinău.

Şeful Misiunii, Dritan Taulla a declarat că campania electorală a fost intensă, mai ales în ziua apropiată alegerilor, cu un număr mare de acuzaţii personale între concurenţi, adesea rezultând din plângeri oficiale adresate CEC.

„Principalele mesaje ale campaniei s-au referit la subiecte interne, în special legate de economie şi anticorupţie, în timp ce unii candidaţi în circumscripţii au avut o campanie bazată pe chestiuni de competenţă ale administraţiei locale”, a explicat Taulla.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *