SONDAJ Parlamentul în căutarea miliardului. Ce spune Comisia?
Parlamentul a votat în ședinţa de vineri, 18 octombrie, Raportul Comisiei de anchetă privind elucidarea circumstanţelor devalizării sistemului bancar. Beneficiarele principale ale furtului au fost declarate „grupările” Plahotniuc, Şor, Filat şi Platon. Urmează ca, în 30 de zile, Procuratura să prezinte Parlamentului un raport privind investigarea miliardului furat, iar în 60 de zile Guvernul, Banca Naţională şi Procuratura Generală să examineze „oportunitatea” desecretizării şi publicării materialelor legate de furtul miliardului”.
Valentin Dolganiuc, analist politic
Nu ştiu dacă era nevoie ca o Comisie parlamentară să lucreze patru luni și să ne spună că beneficiari principali ai furtului sunt grupările Plahotniuc, Şor, Filat şi Platon. Sau că trebuie să cooperăm cu serviciile speciale străine ca să recuperăm banii furaţi? Ori să fie desecretizate materialele legate de furt. Nimic nou. Era de ajuns să fie publicat Raportul Kroll-2. De ce nu-l publică? Cât o să ne mai acoperim cu „secretele anchetei”? De ce sunt tăinuite unele nume din Raport, cum ar fi Dodon, Greceanâi și altele? De ce numele unor figuranţi au fost omise sau retușate? Că, în 30 de zile, Procuratura ar putea veni cu un raport în parlament, da, e posibil, numai că acest raport nu va viza nici o persoană din arcul guvernamental. Asta-i „desecretizare”?
Valeriu Muravschi, ex-premier
Încă prin 2015, am spus într-un interviu că descoperirea acestui furt ar fi o revoluţie pentru R. Moldova. Aceasta însemna că partidele aflate la guvernare trebuiau să îşi dea demisia şi cine merita pușcăria, să facă pușcărie. Sunt trei-patru ani de atunci, au fost plătite două Rapoarte Kroll, dar situaţia a rămas aceeași. Ceea ce ţine de Comisie. Parlamentul încearcă, în opinia mea, să dea de urmele acestei crime. Nu e simplu. Au trecut ani. Au dispărut urme. Cred că Comisia a muncit mult. Dar Comisia, Parlamentul nu sunt nici procurori, nici judecători, nu ei scot verdicte. Dacă vrem să facem ordine în acest dosar, trebuie mai întâi să facem ordine în justiţie şi procuratură.
Ion Diacov, ex-procuror
Nimic nou, lucruri știute. Beneficiarii finali sunt aceiași. Nici un nume nou, deși Raportul Kroll spune altceva. Și concluziile sunt aceleași, și recomandările pentru Guvern, Banca Naţională și Procuratură… Eu nu știu dacă ceea ce au făcut ei este anchetă, cu agronomi în Comisie… Ei trebuiau să pună Procuratura să își facă treaba, nu să adune informaţii, că situaţia era clară. Dacă ani la rând Procuratura nu a făcut nimic, ce poate face o comisie parlamentară? Audierile și ancheta sunt lucruri diferite… Miliardul furat e bun furat. Care raport al Procuraturii, peste 30 de zile, dacă nu avem procuror general? Dacă între timp va fi ales un procuror de treabă, cu caracter, cu mână liberă, atunci s-ar putea să se miște ceva, dacă nu, toate rămân pe vechi.
Veaceslav Ioniţă, expert IDIS „Viitorul”
Existenţa Comisiei parlamentare de anchetă este un argument că, în R. Moldova, se dorește ca acest caz al miliardului furat să fie rezolvat. Da, Comisia nu poate substitui organele de anchetă, care să stabilească cine și cum a furat, dar această Comisie poate determina care este prestaţia instituţiilor publice şi de ce această prestaţie a fost una dezastruoasă. Comisia poate să vadă, de pildă, cum a fost posibil ca Banca Naţională să adune atâtea credite neperformante (şi nu doar asta)… La fel şi cu inactivitatea Procuraturii Anticorupţie şi altor instituţii abilitate… Eu cred că dosarul miliardului furat va avea sorţi de izbândă doar sub control parlamentar. Activitatea Comisiei nu ar trebui să se încheie o dată cu prezentarea Raportului. Trebuiesc în continuare organizate audieri, iar Parlamentul – informat, periodic, asupra situaţiei. Parlamentul este în drept să întrebe procuratura: băieţi, voi câte dosare aţi deschis, câte persoane sunt vizate, ce instituţii sunt implicate, sau RBI: de se nu a recuperat încă nici un ban din cei furaţi? Întrebări pot fi multe. Comisia trebuie să îşi continue activitatea. Acest jaf nu a fost investigat până acum la modul serios pentru că toţi înţelegeau că asupra lor nu există o presiune politică. Şi dacă va fi o presiune politică şi bănuiesc că va fi, atunci R. Moldova are șanse să poată recupera, dacă nu toţi, măcar o parte din banii furaţi.
Pentru conformitate, P.G.
