Reforma integrităţii

Pe 17 iunie 2016, Parlamentul a votat în lectură finală aşa numitul „pachet de integritate” format din trei legi: Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Legea privind declararea averii şi intereselor personale şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Legile au fost promulgate de şeful statului la 28 iulie şi au intrat în vigoare la 1 august 2016.

Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, prevede reorganizarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) în Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) şi aduce schimbări semnificative la nivelul personalului şi a atribuţiilor acestora. Deşi legea a intrat deja în vigoare, ANI va fi complet funcţională abia peste câteva luni, când va fi aleasă conducerea instituţiei, fiind desemnaţi şi noii inspectori de integritate.

Primul preşedinte al CNI – integritate îndoielnică

Comisia Naţională de Integritate a fost constituită în 2012, iar preşedinte al instituţiei care urma să verifice averile demnitarilor a fost numit Anatolie Donciu. Peste doar câteva zile de la numirea sa în funcţie, însăşi „integritatea” lui Anatolie Donciu a fost pusă sub semnul întrebării, după ce ZdG a scris că preşedintele CNI locuia într-un imobil de lux, evaluat la 5 milioane de lei. ZdG mai scria că proaspătul şef de la CNI îngrădise 300 m² de teren public din preajma casei evaluată atunci la 5 milioane de lei.

În cei 4 ani de activitate, imaginea CNI a fost afectată în repetate rânduri şi de disputele interne între membrii comisiei. În iunie 2014, o parte din membrii CNI îl acuzau pe Donciu de „neglijenţă şi abuz de putere”. Într-o scrisoare care urma să fie trimisă preşedintelui Parlamentului, membrii CNI afirmau că preşedintele CNI încerca să-i scoată basma curată pe mai mulţi demnitari a căror avere fusese verificată şi se depistase diverse încălcări. În martie 2015 Anatolie Donciu era acuzat de colegii săi că a modificat, fără acordul membrilor Comsiei, un act final de constatare a încălcării declarării veniturilor de către o funcţionară din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Funcţionari „salvaţi” de CNI

Deşi, în aceşti 4 ani, CNI a verificat averile şi interesele a zeci de funcţionari de rang înalt, niciunul dintre aceştia nu a avut de suferit, unica „victimă” a controalelor CNI fiind primarul unui sat din r. Rezina care a fost revocat din funcţie de către instanţa de judecată după ce CNI constatase că primarul se implica şi în afaceri încălcând astfel regimul juridic al conflictelor de interese.

În ultima perioadă presa, inclusiv ZdG, a scos la iveală mai multe cazuri de averi care nu corespund veniturilor oficiale sau nedeclarate de către funcţionari însă, de cele mai multe ori, CNI-ul fie refuza iniţierea controlului, fie constata lipsa încălcărilor. Doar în ultimul an, prin deciziile luate, CNI nu a făcut altceva decât să legalizeze averile diferitor demnitari printre care deputaţi, procurori sau judecători. Cele mai recente cazuri de acest fel sunt cele ale procurorilor Adriana Beţişor şi Ştefan Şaptefraţ, a judecătoarei cu Porsche de 11 mii de lei Mariana Pitic, a deputatei Violeta Ivanov sau a purtătorului de cuvânt al primăriei Chişinău, Vadim Brânzaniuc.

ANI ia locul CNI

Odată cu intrarea în vigoare, la 1 august, curent, a pachetului de legi cu privire la integritate, locul CNI va fi luat de ANI. Noua lege prevede formarea, în termen de o lună, a unui Consiliu de Integritate, care va fi constituit din 7 membri. Parlamentul, Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor şi Congresul Autorităţilor Locale vor desemna câte un membru în Consiliul de Integritate, în timp ce alţi doi membri vor fi reprezentanţi ai societăţii civile selectaţi de către Ministerul Justiţiei prin concurs, în baza unui regulament aprobat de Guvern.

Consiliul de Integritate va fi convocat în prima şedinţă de către preşedintele CNI, în termen de 15 zile de la desemnarea a cel puţin 5 membri ai Consiliului. În termen de 2 luni de la data primei sale şedinţe, Consiliul de Integritate va organiza concursul pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte al Autorităţii. Aceştia vor fi numiţi în funcţii de către Preşedintele R.Moldova la propunerea Consiliului de Integritate. Durata mandatului preşedintelui şi a vicepreşedintelui Autorităţii este de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Membrii de până acum ai CNI îşi încetează mandatul la data numirii în funcţie a preşedintelui Autorităţii, personalul CNI fiind transferat în funcţiile corespunzătoare din cadrul Autorităţii. În acelaşi timp, toate materialele aflate în gestiunea CNI se transmit Autorităţii, iar controalele privind averea, conflictele de interese, incompatibilităţile şi restricţiile, începute de CNI vor continua potrivit procedurii prevăzute de noua lege.

Averile şi interesele funcţionarilor, pe mâna inspectorilor de integritate

Aparatul ANI va fi compus din inspectori de integritate, funcţionari publici şi personal contractual. Inspectorii de integritate vor fi angajaţi prin concurs şi vor fi responsabili de efectuarea controlului averii şi al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor şi al restricţiilor. Conform legii, candidatul la funcţia de inspector trebuie să aibă, pe lângă experienţă, o reputaţie ireproşabilă şi să nu fi făcut parte din vreun partid politic în ultimii doi ani. Candidatul care a promovat concursul pentru funcţia de inspector de integritate va fi angajat numai după prezentarea unei declaraţii de integritate pe propria răspundere şi după ce va trece testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf).

Inspectorii de integritate vor fi cei care vor primi şi vor procesa datele cu privire la averile deţinute, la incompatibilităţile şi conflictele de interese ale persoanelor care ocupă o funcţie publică şi, în urma controlului, vor emite acte de constatare şi vor putea aplica sancţiuni contravenţionale. În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluţionarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate încheie un proces verbal cu privire la contravenţie trimite instanţei judecătoreşti spre examinare. Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează organizaţiei publice sau a autorităţii responsabile de numirea în funcţie a subiectului declarării în vederea declanşării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării raporturilor de muncă.

Dacă la sesizarea inspectorului de integritate se va constata, prin hotărâre judecătorească, caracterul nejustificat al averii unui funcţionar, se poate dispune chiar confiscarea valorii averii nejustificate sau a unei părţi din avere.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Iacob Tofan

    Ce am făcut Eu pentru Stat ?
    Ce a făcut Statul pentru Mine ?

    13.08.2016

    Despre capacitățile și incapacitățile Demnitarilor de Stat

    Am început
    activitatea pedagogică la 20 august 1962.

    Prima
    specialitate este fizica.

    Activitatea mea
    poate fi împărțită în 2 părți: prima în perioada sovietică, a doua – după
    indepenendență.

    Î-mi plăcea să
    cunosc multe și de toate și deaceea am participat și la concursul republican
    televizat “Noi și legea”, unde am avut și un premiu.

    Atunci aveam
    încredere în Justiție.

    În perioada
    sovietică s-a întîmplat să mi se încalce drepturile, dar am găsit dreptatea.

    În perioada
    indepenendenței, Demnitarii noștri de Stat ne vorbesc că trăim într-un Stat de
    Drept, însă într-adevăr trăim într-un Stat, unde dreptatea nu e la fundul
    mării, dar la fundul oceanului, adîncimea căruia e mult, mult mai mare.

    În anul de
    studii 2010-2011, după ce feciorul directorului L. T. „Mihail Sadoveanu” din
    or. Cupcini a susținit examenul de bacaulaureat la fizică pe nota 10, ilegal am
    fost lipsit de jumătate din orele de sarcină didactică. Nefiid lacom, n-am
    protestat, aveam și pensie.

    Peste 2 ani,
    exact în ziua împlinirii a 50 de ani de activitate pedagogică, am fost
    „DECORAT” cu un „şut în fund” de la locul de muncă de către același director,
    chiar dacă activam cu jumătate de salariu.

    Asta din
    punctual de vedere al omeniei și legislației.

    Din punctual de
    vedere al specializării: După o oră academică de frămîntare asupra unei
    probleme de matematică pentru clasa a 7-a ( D-l director fiind matematician îl
    înlocuia pe D-l Petru Păgînu ) a intrat în cabinetul de fizică și am rezolvat-o
    eu.

    Despre
    legitimitatea „şutului” mi-a răspuns Preşedintele Nicolae Timofti în cadrul
    emisiunii “Moldova în Direct” cu o minciună bîlbîită, prin care și-a bătut joc
    de Legea fundamentală a Statului.

    Nicolae Timofti
    are o pensie de 18 mii de lei și un salariu tot de 18 mii de lei.

    Medalii Timofti
    a împărțit și la tîlhari. La sfîrșit de mandat, el l-a răsplătit cu distincția
    „Om emerit” și pe subalternul său, Mihai Șleahtițchi – „cel mai abil”
    cumpărător de autobuze școlare și cel care, timp de mai mulți ani a strîns
    dijmă din “sector”, promotorul lipsirii de dreptul la muncă a pedagogilor, care
    au atins vîrsta de pensionare.

    Mai știu, că
    minciuna spusă bîlbîit a acționat asupra Curții Constituţionale, care după
    aproape nouă luni (termen inadmisibil pentru a naște un copil normal) de la
    sesizarea depusă de deputatul Sergiu Sîrbu a “născut” hotărîrea
    discriminatorie din 23 aprilie 2013, care a declarat Constituţională eliberarea
    din funcție a pedagogilor, care au atins vîrsta de pensionare, contrar
    Constituției RM în vigoare.

    Aceeași
    minciună bîlbîită l-a impus pe Radu Panțîru să-mi respingă cererea mea depusă
    la CEDO, cu un motiv fictiv.

    Se termină
    scurgerea celei de a 17-a lună de zile de cînd meditațiile mele despre
    discriminarea cetățenilor simpli de către Legi și Justiție au devenit publice.

    Din cauza
    INCOMPETENȚELOR personale Demnitarii noștri de Stat susțin HALTURA în toate
    DEPARTAMENTELE, care-s într-un număr exagerat de mare iar eficiența lor e
    extrem de mică.

    Exemplu;
    poliția de frontieră Edineț – nu rezolvă absolut nimic.

    Această
    atitudine se manifestă prin următoartele:

    1. Prin emiterea
    Deciziilor, Hotărîrilor și Legilor nechibzuite, care au fugărit și mai fugăresc
    cetățenii din țară, pe alții îi provoacă la sinucidere, iar cei rămași sînt
    umiliți.

    2. Demnitarii
    de Stat au contribuit lafurtul banilor din bănci.

    3. Demnitarii
    de Stat nu efectuiază modificări în Legea despre Salarizare, care permite ca
    unele persoane să primească salarii lunare de zeci de sute de mii iar cei de
    rînd abea să ajungă la 1-2 mii de lei.

    4. Demnitarii
    de Stat primesc îndemnizații pentru anii munciți în cazul ieșirii la pensie,
    iar poporul simplu n-are acest drept.

    5. Legea
    actuală de Pensionare stabilește categoriilor din administrația publică
    valoarea pensiei 80 % din salariul lunar iar cetățenilor simpli, care
    reprezintă majoritatea populației RM numai 27% din salariul lunar.

    6. Leul s-a
    devalorizat cu peste 50 %, inflația a constituit peste 15 %, prețurile
    medicamentelor, numai ultima vreme, au crescut cu 15 % iar pensiile au fost
    ndexate numai cu 10 %. Unde-i Legea, Domnilor ?????

    7. Hotărîrile
    Curții Constituţionale, CEC, CSJ și CSM – rabat politic la comandă.

    Ei s-au
    pregătit din primele zile pentru a fura. Pensiile regulat le indexau cu un
    procent foarte mic ( pînă la 10 %).

    Toate acestea,
    dar și altele, ne conving: sîntem guvernați de niște elemente cu chip de om și
    suflet de fiare, iar ANIMALELE nici RUȘINE nici SOVESTE N-AU.

  2. Iacob Tofan

    13.08.2016

    Despre judecătorii din viața mea

    Prima întîlnire a fost cu judecătoarea Judecătoriei raionale Edineț, D-na Maria Eftodi, în privința legalizării anexei construite la saraiul în care locuiesc și astăzi ( n-a fost legalizat la timpul necesar din cauza decesului soției),
    ce-mi permite să nu ies iarna din camera de locuit direct în omăt. Mi-a refuzat. Cauza – a dorit ceva “la labă”, cum se spune în popor.

    Altă întîlnire a fost cu judecătorul aceleiași Judecătorii Edineț, D-nul Anatolie Rusu. Cu acesta m-am întîlnit din cauza lezării dreptului la muncă, declarat de Constituția RM.

    Prin Hotărîrea de la 20 martie 2013 D-lui a declarat: Constituția RM nu dă dreptul cetățeanului RM la muncă.

    ATENȚIE !!!!!

    Această Hotărîre a fost emisă înainte de “nașterea prematură” a Hotărîrii ANTICONSTITUȚIONALE a Curții Constituționale din 23.04.2013.

    Altă întîlnire a fost de acum la Curtea de Apel Bălți cu o echipă de judecători: Eduard Ababei, Natalia Chircu și Nina Matveeva, care la fel au declarat:
    Constituția RM nu dă dreptul cetățeanului RM la muncă.

    Această echipă trebuia să prezinte Decizia pe data de 02 iulie 2013, însă ea n-a fost citită deoarece lipsea Preşedintele şedinţei Dl Eduard Ababei. Eu am fost prezent la Curte, iar directorul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” din or. Cupcini lipsea.

    Înseamnă că el a fost informat.

    De aici concluzia: directorul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” din or. Cupcini pentru a fi informat, pentru a i se îndeplini doleanțele, a mai dat și mită. În zilele noastre judecătorii nu îndeplinesc doleanțele fără a primi “la
    labă”? NU-I AȘA ?

    Despre acest lucru a fost informată și Curtea Supremă de Justiție. Nici un effect.

    Următoarea întîlnire de acum a fost virtuală la Curtea Supremă de Justiție cu echipă de judecători: Ala Cobăneanu, Tatiana Răducanu și Sveatoslav Moldovan, care la fel au declarat: Constituția RM nu dă dreptul cetățeanului RM la muncă.

    Au mai fost încă doi judecători virtuali, Radu Panțîru de la CEDO, care după acea minciună bîlbîită mi-a respins cererea mea depusă la CEDO, cu un motiv fictive și “principalul judecător”, Nicolae Timofti, care încă la 1 octombrie 2012 și-a bătut joc de Constituție în fața tuturor spectatorilor canalului TV Moldova 1.

    Zece judecători, plus încă nouă de la Curtea Constituțională, care nu respectă Legea Fundamentală a Statului Republica Moldova.

    Deoarece, în fiecare caz eram sigur că dreptatea e de partea mea concluzionez:

    La emiterea deciziilor și hotărîrilor judecătorii noștri nu urmăresc prevederile Legilor, dar, dacă ai dat “la labă” – ai dreptate, altfel – “izvini”.

    JUDECĂTORII reprezintă o altă MIZERIE a societății, iar mizeriile, după cum se știe, se lipesc și se susțin reciproc.

    Domnilor și Doamnelor !

    Protestați contra punerii miliardelor furate de demnitarii de stat pe spatele D-voastră.

    Judecătoriile raionale au fost capturate de către PD în ziua suplimentară de scrutin din 28 septembrie 2014, despre ce v-a informat preventiv Ion cel Mare prin Internet.

    Despre capacitățile și incapacitățile Demnitarilor de Stat:

    CAPACITĂȚI:
    Susținerea și promovarea a tot ce contribuie la îmbogățirea lor și aliaților lor.

    INCAPACITĂȚI: De a avea soveste și omenie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *