Parlamentare 2019: numele vechi şi noi din listele partidelor

Cinci partide au fost înregistrate de Comisia Electorală Centrală (CEC) până miercuri, 9 ianuarie 2019, pentru a participa la alegerile parlamentare din 24 septembrie 2019 pe circumscripţia naţională. Listele partidelor parlamentare sunt dominate de actuali deputaţi şi miniştri, iar blocul de opoziţie „ACUM” propune mai multe nume noi, care nu s-au aflat până acum în prim-planul politicii de la Chişinău.

Lista candidaţilor PDM pentru circumscripţia naţională la alegerile parlamentare din 24 februarie, precum şi simbolul sub care democraţii vor participa la scrutin, a fost înregistrată la CEC pe 2 ianuarie. Primul pe listă este Vladimir Plahotniuc, preşedinte al formaţiunii din decembrie 2016, urmat de premierul Pavel Filip şi de speakerul Andrian Candu. Pe lângă Candu, în lista PDM se mai regăsesc alţi nouă actuali deputaţi.

„Surprizele” din lista PDM

Pe lista de partid a democraţilor candidează şi doi miniştri din Guvernul Filip: Monica Babuc (ministra Educaţiei, Culturii şi Cercetării – MECC) şi Silvia Radu, ministra Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS).

Radu a debutat în politică în 2016, când a candidat independent la prezidenţiale. Atunci, deşi a investit 4,6 milioane de lei în campanie, a obţinut 5 635 de voturi (0,37%), ocupând locul opt printre cei nouă candidaţi. A depăşit-o doar pe Ana Guţu (locul 9) şi a obţinut de două ori mai puţine voturi decât activista Maia Laguta.

În noiembrie 2017, Silvia Radu a revenit în politică, fiind numită primară interimară de Chişinău, iar ulterior, la alegerile locale din mai 2018, participând, oficial, în calitate de candidată independentă, susţinând că nu are vreo legătură cu PDM. În urma scrutinului local, Silvia Radu s-a clasat pe locul trei şi nu a acces în turul doi.

După câteva luni, în septembrie 2018, Radu a fost numită în fruntea MSMPS, deşi anterior declara că nu va accepta vreo funcţie în Guvernul Filip.

Îşi doresc un fotoliu de deputat şi viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, dar şi secretarul de stat în MECC, Radu Rebeja, fost fotbalist.

Pe locul 11 în lista candidaţilor PDM figurează Otilia Drăguţanu, soţia ex-guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) din perioada fraudei bancare, Dorin Drăguţanu. Soţia acestuia este femeie de afaceri, în ianuarie 2017 fiind aleasă preşedintă a Asociaţiei Femeilor Antreprenoare din R. Moldova.

Otilia Drăguţanu deţine afaceri în domeniul traducerilor, organizării evenimentelor, consultanţei şi în relaţii publice. În 2011-2012, perioadă în care soţul ei era în fruntea BNM, aceasta a dezvoltat afaceri şi în domeniul turismului, publicităţii, patiseriei şi comerţului. În ultimii ani, firmele gestionate de Otilia Drăguţanu au obţinut mai multe contracte cu instituţii de stat, în valoare totală de peste 5 milioane de lei.

Fostul preşedinte al partidului, Marian Lupu, nu se regăseşte în lista celor 53 de candidaţi depusă de PDM la CEC. Lupu nu candidează nici pe vreo circumscripţie electorală uninominală.

Doi foşti judecători, pe lista blocului „ACUM”

Lista Blocului Electoral „ACUM DA PAS”, format din „Platforma DA” şi Partidul „Acţiune şi Solidaritate” (PAS), o are în frunte pe Maia Sandu, urmată de celălalt co-preşedinte al blocului – Andrei Năstase.

Printre primii zece candidaţi se numără secretarii generali şi vicepreşedinţii celor două formaţiuni, dar şi doi candidaţi care nu sunt membri de partid: istoricul Octavian Ţîcu, ex-ministru al Tineretului şi Sportului pe o scurtă perioadă de timp, şi Igor Munteanu, conferenţiar universitar, fondator al IDIS „Viitorul”, ex-ambasador al R. Moldova în SUA.

Pe listele Blocului „ACUM DA PAS” pentru circumscripţia naţională se regăsesc foştii magistraţi Domnica Manole şi Gheorghe Balan, demişi cu scandal din funcţiile de judecători.

În aprilie 2016, Domnica Manole, pe atunci judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, anula o hotărâre a CEC care respingea organizarea unui referendum propus de „Platforma DA” şi obliga instituţia să iniţieze respectivul plebiscit. Ulterior, decizia Domnicăi Manole a fost anulată de CSJ, iar ca urmare a adresării CEC către Procuratura Generală (PG) şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în iulie 2017, magistrata a fost eliberată din funcţie. Ulterior Manole a cerut CSM să fie restabilită în funcţie, dar cererea i-a fost respinsă.

Manole este a 29-a în lista ACUM pe circumscripţia naţională, dar şi candidata blocului în circumscripţia uninominală nr. 40, Cimişlia.

Celălalt ex-judecător din lista ACUM, Gheorghe Balan, a fost demis din sistem în aprilie 2018. Membrii Colegiului Disciplinar au motivat demiterea magistratului din funcţie, prin faptul că Balan ar fi oferit consultaţii juridice „în public”, dar şi pentru că ar fi fost implicat în activităţi politice, după ce a asistat, de pe scenă, la un discurs al politicianului Andrei Năstase.

Gheorghe Balan este poziţionat pe locul 35 în lista de partid şi este candidatul blocului „ACUM” în circumscripţia nr. 34, Anenii Noi.

Din lista blocului ACUM mai fac parte analistul politic Oazu Nantoi, deputata liberal-democrată Maria Ciobanu, dar şi vicepreşedintele acestei formaţiuni, Ion Terguţă, cel care va candida şi pe circumscripţia uninominală de la Nisporeni, avându-l în calitate de contracandidat pe Vladimir Plahotniuc.

Comuniştii, în ordine alfabetică

Partidul Comuniştilor din R. Moldova a înregistrat la CEC o listă cu 41 de candidaţi. Primul este liderul formaţiunii, Vladimir Voronin, fost preşedinte al R. Moldova în anii 2001—2009.

Începând cu numărul doi, candidaţii comuniştilor au fost plasaţi pe listă în ordine alfabetică, conform numelor de familie. Totuşi, ordinea ar putea suferi modificări „în funcţie de nivelul de implicare al fiecărui candidat în electorală”, susţine Elena Bodnarenco, deputată PCRM şi candidată pe lista comuniştilor la parlamentarele din 24 februarie 2019.

Pe lângă Bodnarenco şi Voronin, în lista PCRM se regăsesc şi ceilalţi patru deputaţi comunişti: Oleg Reidman, Inna Şupac, Maria Postoico şi Alla Mironic.

Pentru un fotoliu de deputat din partea comuniştilor vor mai candida primarii oraşelor Taraclia şi Anenii-Noi, Serghei Filipov şi Veaceslav Bondari, şi vicepreşedinţii Consiliilor Raionale Căuşeni şi Ocniţa, Veaceslav Nigai şi Andrei Ţopa.

Lista PCRM urmează a fi completată cu numele altor 10 persoane care au obţinut mai târziu certificatele de integritate, obligatorii pentru a fi înregistraţi la CEC.

Socialiştii, fără Dodon

CEC a aprobat, la 2 ianuarie, curent, şi lista a 54 de candidaţi ai Partidului Socialiştilor pe circumscripţia naţională. Lista e deschisă de Zinaida Greceanâi, preşedinta formaţiunii, fostă prim-ministră a R. Moldova în perioada guvernării comuniste. Aceasta este urmată de deputatul Vlad Bătrâncea şi de consilierul municipal Ion Ceban, fost candidat al socialiştilor la funcţia de primar general de Chişinău la alegerile locale noi din mai 2018.

Pe lângă actuali deputaţi, în primii 10 socialişti din lista înaintată la CEC mai apar consiliera locală de la Soroca Alla Pilipeţcaia şi fostul ministru al Apărării din anii 2001—2004, Victor Gaiciuc. În 2011, actualul preşedinte al R. Moldova, lider informal al PSRM, Igor Dodon, l-a cununat pe unul dintre fiii lui Victor Gaiciuc, iar la 27 august 2017, preşedintele l-a decorat pe Gaiciuc cu cea mai înaltă distincţie de stat – Ordinul Republicii. În septembrie, acelaşi an, Gaiciuc a fost propunerea lui Dodon pentru funcţia de ministru al Apărării, dar nu a fost acceptat de majoritatea parlamentară, care l-a votat în funcţie pe Eugen Sturza.

Pe lista PSRM se regăsesc 23 din cei 24 de deputaţi socialişti din actualul parlament. Doar Oleg Cuciuc, deputat în anii 2017—2018, nu se află pe lista de partid, acesta urmând să candideze doar pe circumscripţia electorală nr. 35, Căuşeni.

Deşi a declarat repetat că ar putea participa la scrutinul parlamentar, preşedintele Dodon nu se regăseşte, deocamdată, pe lista de candidaţi a socialiştilor.

Cine sunt candidaţii lui Şor

După ce, la şedinţa din 3 ianuarie, CEC a amânat luarea unei decizii privind înregistrarea Partidului „ŞOR” în cursa electorală, lista de candidaţi în frunte cu primarul de Orhei, Ilan Şor, a fost înregistrată miercuri, 9 ianuarie 2019.

Pe lângă Ilan Şor, condamnat de prima instanţă la şapte ani şi jumătate de închisoare în dosarul furtului miliardului, din listă mai fac parte primara de la Jora de Mijloc, Marina Tauber, şi ea figurantă în Raportul Kroll, dar şi Petru Jardan, administratorul companiei „Avia Invest”, concesionara Aeroportului Internaţional Chişinău.

Pe listă apare şi Denis Ulanov, avocatul lui Ilan Şor, Reghina Apostolova, viceprimară de Orhei, dar Valerii Klimenco, fost lider al Mişcării social-politice pro-ruse „Ravnopravie”, preluată de Ilan Şor şi redenumită, în octombrie 2016, în Partidul „ŞOR”.

Joi, 10 ianuarie 2019, CEC a înregistrat și lista de candidați ai Partidului „Mișcarea Populară Antimafie. Lista de 32 de pretendenți la un fotoliu de deputat este deschisă de liderul mișcării politice, Sergiu Mocanu, fost deputat și consilier prezidențial al lui Vladimir Voronin. Mocanu este urmat de vicepreședinta formațiunii, Daniela Bodrug. și Vitalie Colin, inginer de profesie.

24 ianuarie 2019 este termenul limită de depunere a actelor pentru înregistrarea candidaţilor la parlamentare, iar până la 9 februarie 2019, inclusiv, concurenţii pot efectua modificări în liste pe circumscripţia naţională şi pe circumscripţiile uninominale.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *