Principală  —  IMPORTANTE   —   Dosarele de rezonanță ale ultimelor…

Dosarele de rezonanță ale ultimelor 100 de zile

În cele 100 de zile ale noului guvern, R. Moldova a avut trei procurori generali: Eduard Harunjen (până pe 11 iulie), Igor Popa (interimar, 11-30 iulie) și Dumitru Robu (interimar, 31 iulie – prezent). În această perioadă, Procuratura Generală (PG) a inițiat câteva cauze penale de rezonanță, în special după ce la conducerea instituției a fost numit interimarul Dumitru Robu.

Soarta unora dintre aceste dosare s-a schimbat radical, odată cu schimbarea șefilor PG. Astfel, în unele cazuri, urmărirea penală a fost reluată după ce precedenții procurori generali semnaseră ordonanțe de refuz în pornirea urmăririi penale sau chiar de clasare a dosarelor.

Dosare penale noi pe numele lui Ilan Șor

16 iulie. PG, condusă de interimarul Igor Popa, comunica despre faptul că „Procuratura municipiului Chişinău efectuează o serie de acţiuni de urmărire penală în dosarul pornit pe faptul trecerii ilegale, în perioada 14–17 iunie 2019, a frontierei de stat de către un deputat (Ilan Șor, n.r.) în Parlamentul R. Moldova, acuzat într-un dosar de escrocherie şi spălare de bani”.

25 iulie. La solicitarea procurorilor anticorupție, magistrații Curții de Apel Cahul emit un mandat de arestare pe numele lui Ilan Șor, iar Ministerul Afacerilor Interne îl anunță în căutare națională și internațională.

2 august: PG oferă detalii noi despre traversarea ilegală a frontierei de stat prin segmentul de trecere al Aeroportului Internaţional Chişinău, de către mai multe persoane „eludând controlul vamal şi cel de frontieră”.

Potrivit procurorilor, acest lucru a fost posibil „din cauza atitudinii neglijente faţă de obligațiunile de serviciu ale angajaţilor Serviciului Vamal şi ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, care activează pe teritoriul Aeroportului, precum şi cu implicarea nemijlocită a angajaţilor Companiei „Avia Invest”, care deţine în concesiune Aeroportul şi asigură serviciile de transport şi trafic aerian, realizează măsuri de securitate aeronautică pe teritoriul aerodromului de unde au decolat respectivele aeronave pe curse charter”.

Tot pe 2 august, Procuratura Chișinău a declanşat două cauze penale pe faptul:

  • neglijenţei în serviciu, admisă de angajaţii Serviciului Vamal şi ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră din cadrul Aeroportului Internaţional Chişinău;
  • abuzului de serviciu comis de către factori de decizie ai Companiei „Avia Invest” SRL.

15 august: Cu votul majorității deputaților, Ilan Șor este lipsit de imunitate parlamentară. La baza solicitării procurorului general interimar, Dumitru Robu, de a-l lipsi de imunitate pe Ilan Șor, se află un dosar penal deschis la 9 august 2019 pentru crearea sau conducerea unei organizaţii criminale, delapidarea averii străine, insolvabilitatea intenţionată și spălarea de bani. Câteva zile mai târziu, pe 12 august, dosarul a fost conexat cu o altă cauză penală, aflată pe masa Procuraturii Anticorupție încă din 4 decembrie 2014, care vizează devalizarea sistemului bancar din R. Moldova.

Context: Deputatul Ilan Șor, condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare, cu interdicția de a părăsi țara, a plecat din R. Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău, cu o cursă charter, fără a trece controlul vamal sau cel de frontieră. Pentru trecerea ilegală a frontierei de stat, acesta riscă amendă sau până la 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii, sau închisoare de până la 2 ani. Autoritățile au stabilit că Șor se află în prezent în Israel, stat al cărei cetățenie o deține și care nu-și extrădează cetățenii.

Urmărirea penală pe faptul uzurpării puterii de stat

23 iulie. Procurorul general interimar Igor Popa emite o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale în baza denunţului ministrului de Interne Andrei Năstase, depus pe 20 iunie 2019, pe motiv că nu există fapta infracţiunii de „uzurpare a puterii de stat”.

5 august 2019: Noul procuror general interimar, Dumitru Robu, aflat de 5 zile în funcție, anulează ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale emisă de Igor Popa și semnează o nouă ordonanță prin care dispune inițierea unei cauze penale pe faptul uzurpării puterii de stat, în perioada 7-14 iunie 2019, de către fosta guvernare a R. Moldova. În comunicatul procuraturii se spune că au fost constatate „erori de fapt şi de drept la emiterea ordonanţei de refuz în pornirea urmăririi penale, emisă de fostul procuror general interimar, Igor Popa”.

Context: După învestirea, pe 8 iunie, curent, a Guvernului condus de Maia Sandu, și până la anunțul din 14 iunie, privind retragerea de la guvernare a PDM, în R. Moldova a existat o așa-numită „dualitate a puterii”. Ulterior, democrații, ajunși în opoziție, și guvernarea s-au acuzat reciproc de uzurpare a puterii de stat, cerând procurorului general interimar pornirea urmăririi penale. Solicitarea deputaților PDM nu a fost admisă pe motiv că „nu corespunde cerințelor de formă şi conţinut, prevăzute de Codul de procedură penală”.

Dosarul expulzării profesorilor turci de la liceul „Orizont”

2 august. Procuratura Chişinău anunță că a iniţiat o cauză penală pe faptul excesului de putere sau depăşirii atribuţiilor de serviciu, comis de angajaţi ai Biroului Migrație şi Azil (BMA) al MAI şi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS).

Procuratura anunța că temei pentru pornirea cauzei penale au servit materialele anchetei de serviciu, efectuate de SPIA al MAI, precum şi hotărârea de condamnare a R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru încălcarea drepturilor cetățenilor turci. Prin această hotărâre CtEDO a obligat R. Moldova să plătească cetățenilor turci despăgubiri în sumă de 125 de mii de euro.

5 septembrie. În cadrul acestei cauze penale a fost înaintată învinuirea directoarei BMA, Olga Poalelungi, pentru depășirea atribuțiilor de serviciu soldate cu urmări grave. Procurorii i-au aplicat măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi ţara.

6 septembrie. Ex-directorul adjunct al SIS, Alexandru Baltaga, a fost reținut pe un termen de 72 de ore și pus sub învinuire pentru depășirea atribuțiilor de serviciu soldate cu urmări grave.

9 septembrie: Printr-o încheiere a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Alexandru Baltaga este plasat în arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

9 septembrie. La solicitarea procurorilor, Olga Poalelungi a fost suspendată din funcția de director al BMA al MAI.

Context: Șapte cetățeni ai Turciei, angajați ai rețelei de licee „Orizont”, au fost „expulzați” din R. Moldova în dimineața zilei de 6 septembrie 2018. Reprezentanții SIS declarau atunci că cei șapte cetățeni turci ar avea legături cu o grupare islamistă, despre care ar exista indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări. Cei șapte au fost declarați indezirabili pe teritoriul R. Moldova prin decizii ale BMA, semnate la 5 septembrie 2018 de către directoarea Olga Poalelungi.

Cazul interceptărilor telefonice

8 august. Prima reacție oficială a PG pe cazul interceptărilor telefonice ale opozanților guvernării PDM a venit abia pe 8 august, la aproape două luni de la apariția informațiilor în presă. Printr-un comunicat de presă, PG anunța că „în cadrul a trei procese penale, supune verificării legalitatea, temeinicia şi oportunitatea dispunerii, efectuării măsurilor speciale de investigaţii în cazurile expuse şi urmează să decidă asupra acţiunilor persoanelor responsabile, sub aspect penal”.

2 septembrie. PG anunță că procurorul general interimar, Dumitru Robu, a pornit trei cauze penale și a dispus transmiterea acestora Procuraturii Anticorupție pentru efectuarea urmăririi penale pe faptele interceptărilor ilegale. „Dispunerea efectuării urmăririi penale către Procuratura Anticorupție are la bază caracterul complex al subiectelor și specificul drepturilor și garanțiilor constituționale ale cetățenilor, încălcate prin ascultarea ilegală a convorbirilor și culegerea de informații”, se spunea în comunicatul PG.

Context: Pe 14 iunie 2019, cu doar câteva ore înainte de anunțul democraților privind retragerea de la guvernare, Rise Moldova a publicat o anchetă care dezvăluia că, în anii 2017–2019, autoritățile au desfășurat o adevărată campanie de interceptare și filare a mai multor politicieni, reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti şi alte persoane publice.

Cauze penale pentru a investiga „creșterea artificială a tarifului la energia electrică”

4 septembrie: Este reluată urmărirea penală într-o cauză penală pornită la data de 19 octombrie 2015 și clasată la data de 26 august 2016, care avea ca obiect fapte penale ce ar fi dus la creșterea artificială a tarifului la energie electrică, de natură să cauzeze prejudicii în proporții deosebit de mari.

Totodată, potrivit PG, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale a pornit alte două cauze penale, fiind constatată funcționarea schemei menționate pe parcursul anilor 2014-2019, cu implicarea unor persoane publice și cu funcții de demnitate publică.

Deputate reținute în dosarul fraudei bancare

16 septembrie. Parlamentul votează pentru ridicarea imunității deputatelor Partidului ȘOR Marina Tauber și Reghina Apostolova, iar la scurt timp acestea sunt reținute pentru 72 de ore în dosare legate de frauda bancară. „Sunt probe precum că deputații Marina Tauber și Reghina Apostolova, începând cu 17 august 2012, au participat activ la devalizarea băncii. Marina Tauber, fiind acționar la Unibank, a creat condițiile necesare ca Ilan Șor să poată devaliza banca. Astfel, cele două deputate au participat activ la frauda bancară”, spunea procurorul general interimar Dumitru Robu în plenul Parlamentului.

Tot pe 16 septembrie au avut loc și percheziții la domiciliile celor două deputate reținute. Perchezițiile au continuat și a doua zi, pe 17 septembrie, la domiciliile și birourile mai multor persoane implicate în aceeași cauză penală în care figurează deputatele Reghina Apostolova și Marina Tauber. Printre cei vizați a fost și Vladimir Novosadiuc, un apropiat a lui Ilan Șor și directorul agenției de presă „Sputnik Moldova”.